Vopseaua minune

Borea, iar te-ai murdarit de vopsea! se supara mama privindu-si odrasla.

Pe cuvant ca nici nu m-am atins de usa! se dezvinovati copilul.

Dar mama nu-l putea crede. Ceea ce credea ca, era ca Borea nu-si recunoaste greseala, asa, din incapatanare.

Intr-adevar, dimineata vopsisera usa. N-a trecut nici un ceas si Borea avea pantalonii manjiti.

Si-acum, iata, o alta pata, insa pe haina.

De data asta Borea nu era vinovat. El nici nu se apropiase macar de usa. Si nici vopseaua proaspata a usii n-avea vreun amestec aici. Si mama si fiul erau departe de a banui adevaratul vinovat, desi acesta se gasea foarte aproape de ei.

Rareori gasim ragaz spre a ne gandi cum isi duc viata plantele. Ploaia, vantul, zapada, grindina, toate aceste intemperii ale naturii, copacii sunt nevoiti sa le suporte in lipsa oricarui adapost. Ei raman sub cerul liber si iarna pe ger, si vara pe arsita.

De frig ii poate salva scoarta lor, dar de caldura?

Tot scoarta. Caci copacii nu poseda o imbracaminte de rezerva. Ei nu pot, ca oamenii, sa schimbe cojocul cu o imbracaminte subtire: ei sunt nevoiti sa poarte toata viata aceleasi vesminte. Dar, se pare, asta nu e tocmai rau.

Locuitorii Asiei Centrale poarta, pe orice anotimp, un halat vatuit. Nu-l lasa nici atunci cand soarele dogoreste. Vata poroasa a halatului retine razele de soare mai bine decat o camasa subtire.

Scoarta de pluta se aseamana cu halatul vatuit. E buna si ea pentru orice anotimp. Fridtjof Nansen a utilizat-o pentru izolarea termica a cabinelor vasului sau. Iar in tarile calde, din aceeasi pluta sunt confectionate palariile coloniale care-i apara de insolatie pe cei ce le poarta.

Tot asa un copac ar putea fi aparat de caldura de o blanaa cat mai groasa. Nu toti copacii sunt la fel de norocosi. Unii au scoarta mai groasa, altii mai subtire.

In partea centrala a Rusiei, cel mai obidit in aceasta privinta pare a fi mesteacanul, el avand scoarta cea mai subtire.

Cum se apara atunci de frig si de caldura?

Ii vine in ajutor... vopseaua.

In ce culoare sunt vopsite frigiderele?

In alb.

Dar partea exterioara a avioanelor? cea expusa razelor de soare?

Tot in alb.

Dar puntile vapoarelor pentru transportul calatorilor?

Tot in alb.

Oare lucrul acesta e intamplator?

Deloc intamplator. Culoarea alba reflecta razele de soare mai bine decat orice alta culoare. Din aceasta cauza, orice suprafata alba se incalzeste mai greu.

In acelasi fel se apara si mestecenii de arsita. Copacii inzestrati cu o scoarta groasa nu mai au nevoie de aceasta culoare, dar mesteacanul cel cu coaja subtire simte din plin nevoia ei.

Numele stiintific al mesteacanului e betula, iar substanta alba a cojii se numeste betulina. Alti copaci nu dispun dc asemenea vopsea. Iata de ce mesteacanul arata atat de chipes la infatisare.

Si tocmai betulina i-a jucat festa lui Borea. S-a sprijinit baiatul, in joaca lui, de trunchiul unui mesteacan si si-a murdarit hainuta. E drept, n-a fost un necaz prea mare. A periat nitel locul si a scapat de pata alba.