Icterul este o afectiune des intalnita la bebelusi, de cele mai multe ori aparand foarte curand dupa nastere si mai ales daca bebelusii sunt nascuti prematur. Icterul este o afectiune provocata de ficat si consta in ingalbenirea pielii, a scleroticii si a mucoaselor din cauza acumularii de bilirubina in sange.
Cum se manifesta icterul?
Exista doua tipuri de bilirubina: bilirubina zisa libera sau "neconjugata", produsa in cursul distrugerii globulelor rosii, insolubila in apa si netrecand in urina, se transforma in ficat, prin legare de albumina, in bilirubina zisa "conjugata", solubila in apa si excretata in urina.
Din acest motiv se disting doua mari tipuri de icter, dupa tipul de bilirubina:
• Primul este legat de o distrugere excesiva de globule rosii (anemie hemolitica) sau de un deficit enzimatic ereditar al celulelor hepatice (sindromul lui Gilbert);
• Al doilea se manifesta in cursul bolilor de ficat si ale cailor biliare (hepatita virala sau toxica, infectie bacteriana, ciroza, febra galbena, tumora maligna, litiaza infectata).
Cand apare icterul la bebelusi
Icterul la nou-nascut apare de obicei dupa aproximativ 24 de ore de la nastere. In cazul nou-nascutilor sanatosi, hraniti cu lapte de mama, culoarea pielii se modifica spre galben la aproximativ 2-4 zile de la nastere. Icterul dispare sau scade in intensitate de la sine, fara tratament si fara urmari in 1-2 saptamani.
In cazul nou-nascutilor alimentati la san, un icter usor se poate mentine 10-14 zile dupa nastere sau pot aparea recurente in timpul perioadei de alaptare. Atat timp cat copilul primeste suficient lapte si este hranit frecvent (de 8-10 sau mai multe ori in decurs de 24 de ore), icterul nu este o problema.
Icterul fiziologic este specific tuturor copiilor (la unii este de intensitate redusa si trece neobservat) cu debut dupa prima zi de viata, pentru ca organele copilului nu sunt capabile inca sa elimine eficient excesul de bilirubina.
Intensitatea icterului creste dupa prima zi de la nastere pana in ziua 3-4 de viata.
Efectele icterului la nou-nascuti
Rareori cantitati foarte mari de bilirubina se acumuleaza in sange si determina leziuni cerebrale, situatia fiind cunoscuta sub denumirea de icter nuclear. Aceste leziuni pot fi urmate de pierderi ale auzului, retard mintal si tulburari de comportament.
In timpul sarcinii, corpul mamei indeparteaza bilirubina fatului prin intermediul placentei. Dupa nastere nou-nascutul trebuie sa indeparteze singur bilirubina din sange.
Icterul determinat de laptele de mama are ca si cauza cresterea nivelului circulant de bilirubina, ce apare in jurul zilelor 10-14 de viata. Nu este cunoscut mecanismul prin care unele componente ale laptelui de mama afecteaza eliminarea bilirubinei de catre nou-nascut.
Tratamentul icterului la bebelusi
Cea mai folosita metoda de terapie este fototerapia. Aceasta foloseste lumina fluorescenta ce intensifica transformarea bilirubinei intr-o forma pe care corpul o poate elimina intr-un ritm mai rapid.
Fototerapia standard este aplicata de obicei in spital. In cazul copiilor care nu mai sufera de alte boli, exista o metoda de tratament la domiciliu care foloseste un dispozitiv format din fibre optice, de forma unor paturi. Aceste "paturi" reduc nivelul de bilirubina mai incet decat fototerapia standard, de aceea sunt folosite doar pentru tratamentul formelor usoare de icter.
Copiii care au nivele periculos de mari de bilirubina in sange au nevoie de tratament.
Parerile specialistilor
"Persistenta icterului dupa 3 saptamani de viata impune investigatii medicale, deoarece poate fi semnul unor stari patologice. Cauzele hiperbilirubinemiei neconjugate la aceasta varsta sunt multiple:
• icterul fiziologic al nou-nascutului prelungit (prematur, greutate mica la nastere, deshidratare);
• anemie hemolitica: prin defecte congenitale ale eritrocitelor (globulele rosii din sange), prin defecte eritrocitare dobandite, prin izoimunizare Rh sau de grup ABO, medicamente administrate mamei in sarcina, infectii;
• policitemia (numar prea mare de globule rosii in sange): in hipertransfuzia placentara (trecerea de sange de la mama la fat sau legarea tardiva a cordonului ombilical);
• bolile endocrine (diabetul zaharat al mamei, tireotoxicoza nou-nascutului), hematoame in rezorbtie, boli metabolice (galactozemia);
• defecte de conjugare a bilirubinei care pot apare in cadrul unor boli congenitale (Sindromul Crigler-Najjar, Sindromul Gilbert) sau pot fi datorate inhibarii enzimei responsabile de conjugare de catre anumite medicamente administrate mamei in sarcina sau nastere sau de anumite substante prezente in laptele de mama (progesteron);
• obstructia intestinala.
Rezultatele analizelor trebuie interpretate in context: trebuie corelate cu o anamneza atenta (care sa retina varsta gestationala la nastere - daca a fost o nastere prematura, greutatea la nastere, varsta aparitiei icterului, tratamente administrate mamei in timpul sarcinii sau al nasterii si poate releva eventual anumite defecte mostenite) cu rezultatele unui examen clinic general, cu celelalte analize efectuate, care chiar daca sunt in limite normale sunt importante pentru a exclude unele cauze; de asemenea, sunt necesare probabil si alte investigatii suplimentare, pentru a se putea pune un diagnostic de certitudine.
Nu este bine sa neglijati un sindrom icteric la sugar, deoarece bilirubina neconjugata crescuta poate traversa bariera hemato-encefalica spre creier, ducand uneori la o boala severa cu urmari neurologice grave."
Alina Pop-Began
Medic specialist ATI
Ce spun mamicile despre icterul bebelusilor
O mamica povesteste ca are o fetita de patru luni si jumatate si ca s-a confruntat cu problema icterului prelungit. Fetita a avut icter pana la o luna si jumatate, cand s-a estompat de la sine.
Unei alte mamici, medicul i-a recomandat analize de sange, dupa care administrare Fenobarbital, care este un medicament prea dur pentru sugari atat de mici. Parintii au refuzat acest tratament si au mers la alt medic, care le-a spus ca nu e cazul sa se alarmeze, iar icterul a trecut dupa o luna.