Pentru prima data, oamenii de stiinta au gasit dovezi ca in creierul femeilor insarcinate au loc schimbari specifice si de lunga durata. Aceste schimbari au fost observate in zonele creierului responsabile de perceptia sociala si abilitatea de a intelege gandurile si intentiile altora, sugerand ca acestea pot intensifica legatura mama-copil.
Studiul neuroimagistic, realizat in Spania, a urmarit creierele a 25 de mamici. Prima data inainte si imediat dupa sarcina si, din nou, la doi ani dupa nastere. Cercetatorii au comparat imaginile creierelor acestor mamici cu cele ale unor 19 proaspat tatici, precum si cu cele ale unor 17 barbati si 20 de femei fara copii.
Modelul modificarilor structurale, observate de cercetatori la proaspetele mame, au fost atat de distincte incat a fost posibila identificarea mamelor doar din scanarea creierului. Aceste schimbari au ramas timp de cel putin doi ani, cu exceptia schimbarilor din hipocampus (o structura a creierului puternic implicata in memorie), care au revenit partial la starea lor anterioara.
Examenul imagistic prin rezonanta magnetica (IRM) a aratat modificari ale materiei cenusii, stratul exterior al creierului care contine corpurile celulare ale neuronilor. Dupa sarcina, materia cenusie s-a micsorat.
O contractie similara s-a observat in copilaria timpurie si in timpul adolescentei. Materia cenusie contine multe interconexiuni intre neuroni, iar in timpul reducerii, cele mai importante legaturi sunt intarite, iar celelalte sunt lasate sa se usuce. Mai degraba decat indicarea unei pierderi in capacitate, reducerea materiei cenusii inseamna, in general, ca o regiune a creierului a devenit mai specializata.
De asemenea, cercetatorii au constatat ca unele femei au avut reduceri mai mari ale materiei cenusii decat altele. Iar mamele cu cele mai mari reduceri pareau sa se fi conectat mai bine cu copiii lor.
„Modificarile de volum ale materiei cenusii in perioada sarcinii anticipeaza in mod semnificativ calitatea atasamentului mama-copil si lipsa de ostilitate fata de nou-nascut in perioada postpartum”, scriu autorii intr-un studiu publicat in revista Nature Neuroscience.
Intr-un alt experiment, cercetatorii au aratat unor mamici imagini cu o serie de bebelusi, si au descoperit, fara sa fie o surpriza, ca creierul femeilor a raspuns mai puternic la fotografiile cu proprii lor bebelusi decat la cele cu alti bebelusi. Cercetatorii au spus ca imaginile creierului au dezvaluit ca "cea mai puternica activitate neuronala a mamicilor corespundea regiunilor care au pierdut din volumul materiei cenusii in timpul sarcinii".
Sarcina este asociata cu un val de hormoni sexuali, asemanatori cu cresterea productiei de hormoni sexuali din timpul pubertatii. Cercetatorii au remarcat ca materia cenusie este, de asemenea, redusa in timpul adolescentei, cand un spectru de schimbari emotionale, cognitive si comportamentale neuronale incep sa regleze creierul adolescentului.
Cordelia Fine, psiholog la Universitatea din Melbourne, care nu a participat la aceasta cercetare, a declarat ca "acesta este un studiu solid", in ciuda dimensiunii mici a esantionului. Fine a scris mai multe carti despre diferentele dintre barbati si femei, care sunt deseori supraestimate in stiinta.
„Autorii studiului sunt in mod special atenti sa nu concluzioneze ca schimbarile din creier, pe care le observa, sunt cauzate de hormoni (sau doar de hormoni), din moment ce actiunea hormonilor nu arata acest lucru in mod direct. Cu toate acestea, aceasta este, cu siguranta, o ipoteza plauzibila."
Cordelia Fine avertizeaza ca zonele creierului identificate de oamenii de stiinta sunt, de asemenea, responsabile si pentru alte functii, nu doar pentru atasament. Un avertisment important, a spus ea, este ca, in timp ce autorii studiului „speculeaza ca schimbarile structurale ale creierului, pe care ei le vad la baza maturizarii retelelor neuronale, ar putea facilita atasamentul, merita observat ca autorii au masurat empatia inainte si dupa sarcina si nu au gasit nici o schimbare".
Potrivit autorilor studiului, aceste schimbari ale creierului pot contribui la aparitia instinctului matern, adica, cu cat atasamentul mama-copil este mai puternic, cu atat creste sansa copilului sa supravietuiasca.
