Sunt multe femei care nu doresc inca un copil, fiind speriate de faptul ca nu vor mai arata la fel de bine ca inainte si vor sa indeparteze cat mai mult acest moment.
Multe ne facem probleme ca ne ingrasam, ca ne apar pete pe fata, ca se mai lasa cate ceva pe ici pe colo, ca facem burtica si aripioare, care cine stie cand vor fi date jos.
Toate acestea sunt adevarate, dar ceea ce pierzi este insignifiant pe langa bucuria pe care o castigi fiind mama. Chiar daca tu nu crezi acum asta, perspectiva ti se va schimba cu totul si cele cateva kilograme in plus nu ti se vor parea sfarsitul lumii.
Voi supune atentiei voastre doua aspecte asupra carora sa reflectati, pentru a vedea cat de lipsite de temei sunt temerile voastre:
1. Trebuie sa fim doar papusele de vitrina?
Nu sunt de partea femeilor care dupa nastere se neglijeaza si uita sa mai fie si sotii, dar nici de partea celor care "vai de mine a aparut un cos! m-am ingrasat un Kg!". Credeti ca doar prin asta se evidentiaza calitatile noastre? Slava Domnului ca NU.
In plus, nimic nu ne opreste sa aratam ca inainte de sarcina. Evident, nu se poate fara o atentie sporita acordata acestui lucru. Prin urmare, daca vedem pe strada atatea femei mai putin atragatoare dupa nastere, acest lucru se datoreaza faptului ca nu au mai acordat atentie aspectului lor, fiind prea ocupate si fericite sa fie pur si simplu mame.
2. Frumusetea fizica imi asigura dragostea lui.
Voi ce credeti: cel drag se va uita la cate Kg. in plus aveti acum sau la cate Kg. a mai luat cel mic?
Se va uita oare ca avem cearcane de oboseala si pete pe fata sau se va uita cu drag la femeia care i-a implinit un vis?
Eu sunt convinsa ca dragostea pe care o va resimti il va face sa nu priveasca cu ochi critici ca un pustan de 17 ani.
Toate aceste temeri apar din perceptia ca frumusetea fizica este cea mai importanta si ca numai asa se poate asigura iubirea celui de langa tine.
Fals dragelor, foarte fals, daca cel de langa voi este intr-adevar jumatatea voastra va va iubi si cu riduri si cu celulita si cu......... etc.
Daca nu ma credeti puneti-va urmatoarea intrebare: Voi il iubiti pe el pentru culoarea ochilor, inaltime, muschi si alte aiureli adolescentine?
Daca sunteti indeajuns de mature veti raspunde cu toata sinceritatea ca nu.
Atunci de ce nu credeti ca si el va poate iubi pentru sufletul, mintea si celelalte calitati ale voastre, doar pentru ca e barbat? Nu are sens sa facem o astfel de generalizare, nu toti barbatii sunt asa, desi se poate uneori sa credem ca nu mai trec odata de pragul unei adolescente mult prea prelungite.
O alta intrebare: voi iubiti numai calitatile?
Eu cred ca defectele fiecaruia fac parte tot din personalitate, au si ele un rol, uneori definitoriu pentru caracter.
Daca iubiti o persoana pentru caracter, suflet si mintea ei atunci iubiti si defectele, cred eu.
Sa concluzionam:
Nu va faceti iluzii de tinerete fara batranete, nu s-a descoperit, inca.
Fizicul va cadea, oricum, intr-o zi. Imbatranirea este un proces fiziologic normal, pe care vreti nu vreti, trebuie sa il acceptati.
Sarcina nu este un pasaport spre uratenie daca stii si vrei sa ai grija de tine.
Iubirea va ramane si dupa pierderea proportiilor ideale: un copil este implinirea sufleteasca finala pe care o impartasesti intr-un cuplu.
O iubire trecatoare se va duce, va ramane doar un fum; o persoana care va iubeste doar pentru fizic nu merita atentie, fiind egoista si imatura.
Ochii, lacrimile si zambetul celui pe care l-ai adus pe lume iti va lumina orice nor aparut in viata.
Sursa foto: freepik
