Timp de secole a existat un sindrom de raspuns empatic (Sindromul Couvade) la stresul, durerea sau senzatiile altora. In manifestarile sale simple, cu totii experimentam un oarecare raspuns fizic, chiar durere, cand vedem ca un prieten s-a lovit la deget cu un ciocan sau auzim pe cineva cum povesteste un incident tragic.
In ceea ce priveste partenerii femeilor insarcinate, diferitele simptome apar cu o incidenta de la 11% pana la 65%. Cele mai des intalnite sunt: variatii in apetit, greata, insomnie si crestere in greutate.
De obicei, un barbat sufera intr-adevar de acest sindrom daca simptomele sale corespund exact cu cele ale partenerei sale.
Simptomele includ o serie de dureri si disconforturi similare cu cele ale femeilor insarcinate cum ar fi indigestie, apetit crescut sau scazut, crestere in greutate, diaree sau constipatie, dureri de cap si dureri de dinti. Antropologii au observat si inregistrat numeroase culturi in care foarte multa atentie este directionata spre tata dupa "chinurile nasterii" prin care tocmai a trecut.
El s-ar putea chiar sa vocalizeze sentimente de durere si anxietate in acelasi moment in care mama da nastere, sa mimeze expresii faciale si chiar sa "impinga" in al doilea stadiu al travaliului. Sindromul a fost descris ca o expresie a starii de anxietate, rivalitate cu copilul, identificare cu fatul, ambivalenta in privinta sentimentului de paternitate, afirmare a paternitatii sau invidie pe experienta nasterii. Se pare ca simptomele sistemice (din intregul organism) exista numai la barbatii din Europa si America.
Specialistii spun ca unii parteneri iau in greutate exact cat viitoarea mama, au greturi si sufera de constipatie si chiar dezvolta hemoroizi. Se pare ca aproximativ 80% din viitorii tatici sufera de Sindromul Couvade.
In general, sindromul incepe la sfarsitul primului trimestru si creste in intensitate pana la sfarsitul trimestrului al treilea.
Singurul remediu pentru Couvade este nasterea
Unii barbati sunt mai susceptibili la Couvade decat altii. De exemplu, este mult mai probabil ca el sa experimenteze sindromul daca ati avut probleme de fertilitate.
Recent, cercetatorii de la Universitatea Queen’s din Kingston, Canada au demonstrat ca viitorii tatici trec prin tot mai multe schimbari hormonale pe masura ce nasterea copilului lor se apropie. S-a observat ca productia de testosteron a unui barbat scade semnificativ in cele 3 saptamani care preced nasterea copilului lor, apoi creste destul de mult dupa nastere. Productia de estrogen s-a dovedit a fi cu mult mai mare la viitorii tatici decat la cei care nu asteptau un copil, in timp ce nivelurile de cortizol erau mai mici la viitorii tatici, cu putin timp inainte de nastere.
Acest comportament ar putea fi un raspuns de adaptare a organismului la nevoia scazuta de a avea relatii sexuale chiar inainte de nastere. Cercetatorii arata ca nivelurile hormonale nu sunt reprezentative pentru un tipar de comportament al viitorului tata si nu exista un nivel normal al schimbarilor hormonale paternale. Totusi, este prima data cand o astfel de alterare a nivelurilor hormonale este bine documentata. In continuare, studiul isi propune sa analizeze daca exista un raspuns similar si la taticii non-biologici.
Ce pot face taticii pentru ameliorarea simptomelor
- sa se implice mai mult in sarcina partenerei lor;
- sa se gandeasca la o solutie salvatoare pe plan financiar;
- sa infrunte teama de a fi tatici;
- sa stabileasca o legatura mai stransa cu partenera lor;
- sa impartaseasca sentimentele lor partenerei;
- sa discute problema cu medicul.
.JPG)
