Mamica Oxiq83
Mamica Oxiq83
Aveam in jur de 15 ani si putin si, ca toate pustoaicele, umblam cu fetele prin cartier. Asa l-am cunoscut pe sotul meu, care pe atunci avea 21 de ani! La inceput a fost o cearta ca intre doi necunoscuti pe strada, apoi o intalnire mai aprinsa in seara de Paste pe 11 aprilie 1999 si, uite asa, intre noi s-a aprins scanteia! In urmatoarele luni, eram de nedespartit, acasa, scoala, iesiri, peste tot eram impreuna.
Inainte de Craciun, in acel an, am aflat insa ca am ramas insarcinata. I-am spus in gluma: "Vei fii tatic" si am ras, nestiind ce ma poate astepta, na, ca un copil ce eram. A fost pentru mine un soc imens, de-abia implinisem 16 ani. Nu stiam deloc ce sa fac, mai ales ca tata era in armata si imi era foarte frica de ceea ce va spune.
Prima ecografie
Am decis sa mergem impreuna sa fac o ecografie. Am intrat singura si am iesit plangand in hohote, mi se confirmase, eram deja gravida in aproape 3 luni. Am urcat in masina, am avut un moment de tacere, dupa care am izbucnit. Nu se poate asa ceva! Nu pot avea un copil! Ce vor zice ai mei? Nu! Nu! Trebuie sa fac avort neaparat! El, in schimb, foarte calm, mi-a zis zambind: "Pai, mi-ai zis ca voi fi tatic si acum imi zici ca n-o sa mai fiu? Nu se poate, te iau de nevasta si gata, vedem noi!"
A trecut si revelionul si eu nu stiam cum sa fac sa le zic parintilor mei! Dar imi venise o idee: sa fugim de acasa! Si asa am si facut intr-o seara. I-am lasat un bilet mamei, in care i-am spus cele intamplate si la sfarsit i-am scris: "Daca ma mai primesti acasa, bine, daca nu, plecam in lume!"
Cum am dat vestea parintilor
Le-am spus ca plecam la discoteca, insa dimineata, mama nu m-a gasit acasa si a devenit suspicioasa, a intrat in camera mea unde a gasit biletul, apoi m-a sunat! Cu teama i-am raspuns si mi-a zis sa vin sa discutam! Am zis ca mor in ziua aceea, imi batea inima mai ceva ca la un porumbel! Ajunsi acasa, au pornit discutiile, aprinse, bineinteles, si toate pe tema avortului. I-au chemat si pe socrii mei .
Noi taceam ca mieluseii, pana m-au luat niste dureri groaznice si sotul m-a vazut. Atunci s-a enervat, a batut cu pumnul in masa si a zis: "Gata cu atata agitatie si nebunie! Ce nu intelegeti? Am zis ca o iau de nevasta, am serviciu si imi asum aceasta obligatie, ne iubim si gata!"
A fost un moment tare neplacut pentru parinti, dar uite asa s-au linistit spiritele si atunci tata a zis: "Asta este, vom vedea ce va fi, acum vrem, nu vrem sarbatorim cu un pahar de sampanie, sa va fie de bine!" Nu-mi venea sa-mi cred urechilor. In ciuda faptului ca toate pareau ok, tensiunea era la maxim, multa vreme am stat suparati si nu prea aveam voie sa ies din casa.
Am nascut o minune de baietel
In februarie 2000 am scos actele, iar pe 1 iunie 2000 am nascut o minune de baietel frumos foc, de 3600g, pe care, cand l-am luat in brate, am plans de bucurie ca m-am zbatut pentru el si ca l-am adus pe lume! Mama a zis ca mi-a dat Dumnezeu cadou de Ziua Copilului un copil pentru copil! Toata lumea il iubea si erau toti fericiti ca aveau un nepotel.
Am trecut prin niste momente grele, de numai noi stim cu adevarat cum au fost, dar uite ca am 11 ani de casnicie si 12 de cand suntem impreuna si am un minunat baiat de 11 ani. Ca rasplata a lui Dumnezeu am mai nascut si o fetita care are acum 4 ani! Nu regret nici macar o secunda decizia luata si pentru ca mi-am inceput viata de mamica foarte devreme, pentru ca am avut niste parinti si socrii care s-au dovedit pana la urma a fi niste oameni minunati care ne-au sustinut pana la capat!
Sa ne dea Dumnezeu putere sa-i crestem si sa ajungem la batranete, sa stam impreuna si sa ne aducem aminte de aceste clipe minunate! Sunt o mamica fericita!
Roxana
Povestea ta de sarcina poate aparea aici!
Trimite-ne povestea ta pe e-mail la info@copilul.ro sau posteaz-o pe blogul tau si trimite-ne link-ul.
Nu uita sa ne trimiti pe mail si fotografii cu tine in timpul sarcinii si cu bebelusul tau!