Mamica alinadi
Bebe Andrei
Si povestea nostra incepe cu a fost odata... Cand mami si cu tati s-au intalnit si dupa vreme lunga s-au casatorit... 10 ani de prietenie frumoasa, deosebita.
Nu obisnuiam sa merg des la doctor, dar ne doream mult un bebe. Trecuse mai bine de un an de la nunta si totusi de fiecare data testul iesea negativ... Eram hotarati sa cerem sfatul specialistilor, ne parea rau ca nu incercasem si mai devreme... de ce asteptam nunta oare?
Parintii ne presau si ne spuneau de fiecare data ce mult isi doresc un nepotel si toata speranta era la noi...atata responsabilitate pe umerii nostri!
Ajunsesem sa nu mai suportam intrebarea aceea: "Si bebe cand vine?"
Imi dorisem atat de mult sa-i fac cadou sotului cu ocazia aniversarii, in august un test pozitiv... Am fost asa dezamagita ca nu reusisem. Chiar inainte cu 2 zile de aniversarea lui am avut perioada, atat de dezamagita am fost... visam la acel moment amandoi. Imi vedeam sotul mereu cu un mititel in brate. De ce nu se intampla?!
Primele simptome
Si a fost o zi speciala, cu soare cred, dar sigur cu multa lumina in suflet! Mai exact pe 8 septembrie, si ma simteam cam rau.
De ceva vreme dormeam destul de mult; in loc sa mergem in vizite eu preferam sa dorm. Au inceput sa vina si reprosurile unei extenuari excesive la locul de munca... intr-adevar eram un angajat foarte responsabil si care petrecea multe ore suplimentare la job.
Dar totusi parca nu ma recunosteam, in ziua aia simteam o nevoie disperata sa ma intind, eram parca mai sensibila, mi se parea ca as manca ceva, dar nu stiam ce... ba aveam pofta, ba nu suportam sa vad mancarea... Asa ca am pus mana pe telefon sa-mi sun seful si sa ma invoiesc... si am realizat ca ar fi prima oara in 7 ani de munca. Ce se intampla cu mine? Am inceput sa ma intreb daca am imbatranit... chiar am ajuns sa-mi iau liber! Nu avusesem nici macar o zi de concediu medical in totii acesti ani de munca.
Rezultatul pozitiv
Am inceput sa analizez cu atentie ce simptome am si mi-am dat seama ca ma dureau sanii. Si atunci mi-am imaginat cum ar fi DACA... Oare? Ar fi posibil? De atata timp in care ne-am dorit si nu s-a inatamplat nimic, renuntasem la planul asta.
De indata m-am trezit in farmacie si am cumparat 2 teste de sarcina diferite, am revenit la locul de munca si am facut primul test: POZITIV.
Nu stiam daca sa ma bucur sau nu, daca era pe bune, nu cumva luasem ceva de durere care sa influenteze testul?
M-am invoit fara sa zic nimic, iar a doua zi la prima ora am repetat testul. Pozitiv! Planul era sa tin pentru mine, sa fac un intreg scenariu pentru a-mi anunta sotul insa nu am putut rezista! Am alegat in dormitor, l-am trezit si i-am zis! Eram asa fericiti!
Am mers la munca si toata ziua am dat telefoane pentru o programare de urgenta pentru a confirma rezultatul. In urmatoarea zi era ziua de nastere a tatalui sotului meu si ar fi fost un cadou minunat, dar chiar era real? Simteam nevoia sa imi mai spuna cineva ca asa este! Am gasit un doctor si am aflat ca eram insarcinata in cel putin 2 luni.
Adica am fi putut sa ne bucuram si de aniversarea sotului, dar atunci nu am facut testul. Ce rost avea daca avusesem perioada? Alt test, alta dezamagire... de fiecare data... Nici nu stie nimeni cate teste facusem... mereu o alta speranta spulberata.
Desi anuntasem ca nu vom putea ajunge am sunat si am zis ca mergem la socri sa cinam.
Anuntarea familiei
A fost un moment unic, am cerut sa ciocnim, masa era plina de bunatati, a fost un toast special pentru noi, eu doar am gustat si am zis ca doar de acum trebuie sa am grija chiar daca ce a fost mai greu a trecut adica primele 2 luni, dar mai urmeaza inca 7.
Socrii s-au blocat. Nu au mai mancat nimic desi eu insistam ca doar eram flamanda si acum pentru doi. Vorbeau intre ei ca si cum nu am fi fost acolo: "Ce ne facem? Trebuie inlocuita gresia, sa punem parchet in hol... si pragurile... sa dispara." Au zis ca nu au timp de mancat acum ca au atatea de facut.
Replica socrului o mai folosim si azi, dupa ani: "Cum? Asa deodata? Fara sa ne anuntati, sa ne pregatim si noi?" El tot intreba cum asa deodata, mama soacra ii explica ca asa se intampla...deodata.
Mi-am sunat sunat surorile si le-am spus, nu am putut sa zic nimic mai mult ca a fost in rest doar bucurie in diferite sunete. Primul nepot din familie era pe drum.
Un moment special a fost cand mi-am sunat cea mai buna prietena, ma gandeam cum sa-i spun cand am auzit in loc de salut : "Sunt insarcinata!", nu intelegeam de unde stia, am crezut ca stia de mine, dar nu, eram amandoua insarcinate, ea abia aflase, cu o zi inainte si se hotarase sa nu zica nimic pana sa mearga la doctor, dar a fost o reactie spontana, gand la gand!
Si ce nu face un bunic pentru nepotelul lui? Tatal meu s-a hotarat sa revina in tara dupa 12 ani de munca in constructii in afara tarii.
Primul nepot al familiei
Sarcina a fost cea mai minunata perioada a cuplului nostru, iar viata in 3 ne-a oferit o noua perspectiva asupra valorilor si prioritatilor vietii.
Andrei este inca singurul nepot din familie si da, este un mic rasfatat, dar ce sa facem, este atat de minunat. Cine are, stie despre ce vorbesc! Pentru noi este cea mai frumoasa poveste pentru simplul motiv ca este a noastra, asa cum mai sunt multe povesti si clipe pline de magie, asa a fost si la noi si dorim sa fie la toata lumea.
Le dorim tuturor o viata frumoasa si fericita si cat mai multe momente magice care iti trezesc cu adevarat spiritul.
Povestea ta de succes poate aparea aici!
Trimite-ne povestea ta pe e-mail la info@copilul.ro sau posteaz-o pe blogul tau si trimite-ne link-ul.
Nu uita sa ne trimiti pe mail si fotografii cu tine in timpul sarcinii si cu bebelusul tau!
