Toxoplasmoza si sarcina

Toxoplasmoza este o infectie frecventa a pasarilor si mamiferelor, inclusiv a oamenilor. Ea este produsa de un mic parazit numit Toxoplasma gondii. O persoana care avut toxoplasmoza si s-a vindecat, nu mai poate fi infectata ulterior. Pentru majoritatea persoanelor toxoplasmoza nu este periculoasa si se vindeca de la sine. Daca infectia este dobandita de mama in timpul sarcinii si este transmisa fatului, produce leziuni cerebrale si orbire. Doar un mic procent din femeile insarcinate care sunt infectate transmit infectia fatului. Este important ca femeia gravida sau care doreste sa ramana insarcinata, sa fie testata pentru a sti daca a fost infectata cu Toxoplasma gondii si daca nu a fost, trebuie instruita asupra modului in care poate evita infectia.

Cauze


Toxoplasmoza este produsa de un mic parazit care produce infectia la animale si mamifere, inclusiv la oameni. Pisicile sunt singurele purtatoare vii ale parazitului. Cand o pisica este infectata, materiile ei fecale contin oua de Toxoplasma gondii pe o perioada de aproximativ 2 saptamani. Aceste oua pot supravietui pana la 18 luni in pamantul umed. Ouale din sol pot contamina apa si plantele. Pisicile care nu parasesc niciodata locuinta si nu prind soareci nu pot fi infectate cu Toxoplasma gondii. 

Cele mai frecvente moduri de transmitere sunt:

ingestia de oua: o persoana poate fi infectata pe cale fecal-orala, prin atingerea oricarui obiect care a venit in contact cu materiile fecale ale unei pisici infectate; aceasta se poate intampla cand este curatat vasul cu nisip al pisicii sau dupa gradinaritul in locurile unde o pisica infectata a defecat; transmiterea se poate realiza prin alimente contaminate cum sunt legumele nespalate sau prin intermediul mainilor murdare

consumul de carne infestata: parazitul poate infesta intestinele umane daca carnea nu a fost inghetata inainte de preparare sau nu a fost preparata termic suficient. 

Infectia fetala

Daca femeia gravida se infecteaza cu pana la 8 saptamani inainte de nastere, parazitul poate fi transmis fatului. Daca infectia a avut loc inainte de sarcina si s-au dezvoltat anticorpii, parazitul nu mai poate fi transmis fatului. 

Simptome

 Simptome la persoanele imunocompetente

 Majoritatea persoanelor infectate cu Toxoplasma gondii nu prezinta simptome. Un procent redus de pacienti au simptome usoare de tip gripal care pot dura cateva luni. De aceea, de multe ori o persoana nu stie daca are sau nu toxoplasmoza. 

Simptomele sunt:

aparitia de adenopatii latero-cervicale (cresterea in volum a ganglionilor latero-cervicali)

crampe musculare

febra

oboseala

senzatie de gat uscat

eruptii cutanate.

Simptome la persoane imunodeficiente

Un pacient cu un sistem imun deficitar (in cadrul unei infectii cu HIV, dupa transplantul de organe sau pacientii cu limfoame) poate dezvolta o forma de toxoplasmoza grava, care poate duce la deces. In acest caz este folosita terapia antibiotica. O infectie severa necesita un tratament agresiv. In cazuri foarte rare, pacienti cu toxoplasmoza aparent sanatosi, au dezvoltat simptome severe datorita afectarii creierului, ochilor, plamanilor sau inimii.

Simptome la nou-nascuti

 Majoritatea copiilor infectati nu prezinta simptome la nastere. Fara tratament, acesti copii pot dezvolta in timp forme usoare sau severe de afectiuni oculare si cerebrale. Orbirea poate apare chiar si la 20 de ani dupa nastere. 

Unii dintre nou-nascutii infectati au simptome severe la nastere, cum sunt:

dureri oculare, probleme de vedere sau orbire

leziuni cerebrale care duc la retard mintal si uneori la convulsii.

Factorii de risc si tratamentul

 Riscul de a dezvolta toxoplasmoza poate fi redus prin evitarea posibilelor contacte cu sursele de infectie. 

Riscul poate creste cand:

se consuma carne insuficient preparata termic sau orice alta mancare care a ajuns in contact cu carnea cruda; orice tip de carne poate fi infectata

se consuma fructe, legume sau apa contaminata

se consuma mancare cu mainile nespalate sau cu ustensile ce au fost in contact cu carnea cruda

se curata cutia cu nisip a pisicii fara ca mainile sa fie spalate ulterior sau daca se respira praf provenind de la nisipiul din cutia pisicii

se executa activitati ca gradinaritul si agricultura, fara ca apoi mainile sa fie spalate; parazitul poate supravietui in sol luni intregi. 

Factori de risc in cazul fatului

 Cu cat infectia apare intr-o luna mai avansata de sarcina, cu atat mai mult creste riscul infectiei fatului. Cu toate acestea cu cat infectia fatului se produce mai devreme, cu atat creste riscul ca fatul sa dezvolte afectiuni severe postpartum (dupa nastere). 

Orice copil care se naste si este infectat cu toxoplasma, necesita tratament pentru a preveni complicatiile ulterioare.Pacientele cu un sistem imun sanatos (imunocompetente) si care nu sunt insarcinate, nu au nevoie de tratament pentru toxoplasmoza. Orice simptom care apare se va remite fara tratament, insa daca infectia apare in timpul sarcinii tratamentul este necesar pentru a proteja fatul. Pentru ca sistemul imun al fatului nu este suficient de matur pentru a distruge parazitii, este absolut necesar tratamentul antibiotic. Copiii ai caror mame au fost tratate in timpul sarcinii sunt sanatosi la nastere. Nou-nascutii la care nu s-a diagnosticat boala in timpul sarcinii si tratamentul a fost efectuat doar dupa nastere, au un risc crescut de leziuni cerebrale si oculare inainte de nastere sau in primii doi ani de viata. 

Gravidele infectate cu Toxoplasma gondii sunt tratate cu antibiotice care actioneaza asupra infectiei de la nivelul placentei. Daca testele ulterioare confirma infectia fetala, se vor folosi doua antibiotice care au ca scop reducerea efectului parazitului asupra fatului. In unele cazuri de infectie severa precoce, ecografia fetala poate evidentia probleme fetale grave sau amenintatoare de viata.

In aceste cazuri, una din optiunile prezentate parintilor este intreruperea sarcinii. 

Femeile gravide sau cele care doresc  o sarcina in  viitorul apropiat, care nu stiu daca sunt imune fata de parazit sau care stiu ca nu sunt imune, trebuie sa evite orice contact cu orice sursa de infectie pentru a-si proteja fatul.

Astfel se recomanda:

sa se evite contactul cu excrementele de pisica: 

daca femeia gravida are o pisica, se recomanda ca altcineva sa curete cutia cu nisip a pisicii in timpul sarcinii si daca este posibil, chiar si cu aproximativ doua luni inainte de momentul conceperii

daca acest lucru nu este posibil nisipul trebuie schimbat zilnic deoarece ouale de Toxoplasma gondii devin infectioase dupa 1-5 zile; trebuie folosita pentru aceasta o masca faciala si manusi, iar apoi se recomanda ca mainile sa fie spalate

este recomandat ca orice suprafata pe care pisica a putut pasi a fie spalata

pisica trebuie crescuta cat mai mult in casa; pisicile care ies frecvent afara, au un risc crescut de a fi infectate cu Toxoplasma gondii pentru ca mananca soareci sau pasari (pisicile care mananca soarecii din case sunt expuse si ele infectiei)

atunci cand sunt efectuate activitati de tipul gradinaritului sau care implica manevrarea de pamant, este bine sa se foloseasca manusi si mainile trebuie aoi spalate

alimentele care ar fi putut veni in contact cu excrementele de pisica trebuie spalate, inclusiv fructele si legumele din comert

se recomanda consumul de carne gatita corespunzator termic si care a fost in prealabil congelata; trebuie evitata carnea uscata; toxoplasma gondii din carne se distruge prin expunerea prelungita la temperaturi inalte sau joase

mainile si ustensilele folosite trebuie spalate dupa ce s-a gatit carne cruda, carne de pui, fructe de mare, legume si fructe 

consumul de apa nepurificata trebuie evitat; acest lucru este important mai ales in timpul excursiilor in natura sau in timpul calatoriilor in unele tari in care apa nu este purificata. 

In toxoplasmoza se administreaza medicamente doar daca infectia afecteaza fatul sau o persoana imunodeprimata. De aceea, desi o gravida cu un sistem imun sanatos nu prezinta nici un risc atunci cand este infectata, tratamentul este necesar pentru protectia fatului. Gravidele diagnosticate cu toxoplasmoza in timpul sarcinii, vor primi tratament cu antibiotice. Antibioticele reduc sansele ca fatul sa fie infectat. Daca totusi, infectia se produce (diagnosticul este facut cu ajutorul amniocentezei) un alt antibiotic este adaugat la tratamentul initial.

Acest tratament scade severitatea toxoplasmozei fetale si a altor afectiuni legate de infectie, care apar dupa nastere. Daca nou-nascutul are toxoplasmoza va primi antibiotice in primul an de viata. Acest tratament se impune pentru a scadea riscul de leziuni cerebrale si orbire, cauzate de infectie.

Optiuni de medicamente


- terapia cu antibiotice

Infectia cu Toxoplasma gondii in timpul sarcinii poate duce la leziuni cerebrale si oculare la fat si la nou-nascut. Terapia cu antibiotice previne sau reduce aceste leziuni. 

Tratamentul initial dupa infectia mamei

Cand o gravida este infectata cu Toxoplasma gondii va fi tratata cu antibiotice care scad riscul de infectie al fatului. Antibioticul folosit se numeste spiramicina. Spiramicina se administreaza pe cale orala si se concentreaza la nivelul placentei. Placenta este locul de unde Toxoplasma gondii ajunge la fat. 

Tratamentul fatului

Daca amniocenteza confirma faptul ca fatul este infectat, administrarea unui tratament antibiotic mamei va scadea efectele bolii asupra copilului si poate vindeca infectia. Copiii care au fost tratati inainte de nastere, au sanse mai mari de vindecare decat cei al caror tratament a fost initiat dupa nastere. 

Terapia cu antibiotice combinate este cea mai eficienta in cazul infectiei fetale. Sulfadiazina impreuna cu pirimedamina (antibiotic folosit frecvent impotriva malariei) sunt folosite uneori impreuna cu spiramicina. 

Tratamentul nou-nascutului

Nou-nascutul infectat cu Toxoplasma gondii are nevoie de un an de tratament cu antibiotice, pentru a scadea riscul leziunilor cerebrale si oculare. Acest tratament se instituie chiar daca mama a fost tratata in timpul nasterii.

Se poate intampla ca tratamentul antibiotic din timpul sarcinii sa nu vindece fatul. Cu toate acestea, exista studii care au aratat ca acest tratament scade riscul de aparitie, precum si severitatea leziunilor cerebrale si oculare. 

Sursa: Sfatulmedicului.ro