Toxoplasmoza este o boala infectioasa produsa de un parazit microscopic numit Toxoplasma gondii. Toxoplasmoza este de fapt o zoonoza (afectiune transmisa de la animale), gazdele comune ale parazitului fiind felinele (pisicile) si pasarile. Omul este o gazda intermediara si accidentala.
Boala este de cele mai multe ori trecuta cu vederea deoarece nu prezinta simptome alarmante sau exista anumite semne si simptome nespecifice care intarzie diagnosticul. Boala trece neobservata la mai mult de 85-90% dintre adultii imunocompetenti care au fost infectati cu parazitul care provoaca boala.
Daca boala trece de multe ori neobservata la adultii sanatosi, ea poate fi extrem de grava si chiar fatala daca este transmisa transplacentar la embrion.
Cu cat varsta gestationala este mai mica, cu atat riscul transmiterii transplacentare a parazitului este mai mica, insa boala este extrem de grava.
Riscul contactarii parazitului la o varsta gestationala mai mare depaseste 50%, insa manifestarile bolii la fat sunt mult mai benigne (usoare).
Copii nascuti din mame cu toxoplasmoza si care au contactat boala inainte de nastere, vor dezvolta toxoplasmoza congenitala. o afectiune grava si uneori chiar mortala. De asemenea femeile insarcinate, cu toxoplasmoza au un risc mare de avort spontan.
Cu toate acestea numarul femeilor care transmit boala la fat este destul de mic. Contractarea parazitului cu pana la 3 luni inainte de conceptie este destul de periculoasa deoarece creste riscul transmiterii acestuia la fat. Orice femeie care a fost diagnosticata cu toxoplasmoza trebuie sa astepte pana la 6 luni pentru a ramane insarcinata, timp in care efetueaza tratamentul corespunzator al afectiunii.
Cum se transmite toxoplasmoza?
Gazda principala a parazitului Toxoplasma gondii este pisica. Cu toate acestea cea mai frecventa modalitate de contaminare este consumul carnii infectate si insuficient gatite (miel, porc, vita).
O alta modalitate frecventa de a contacta virusul este ingerarea sau inhalarea accidentala a chistelor de Toxoplasma gondii. O pisica infectata poate contamina prin fecale, majoritatea lucrurilor casnice din mediul inconjurator. O igiena necorespunzatoare poate favoriza transmiterea parazitului la om.
Toxoplasmoza nu se transmite de la om la om (cu exceptia transmiterii transplacentare de la mama la fat). Parazitul se poate transmite de asemenea prin tranfuzii de sange contaminat sau transplant de organe cu tesuturi infectate.
Toxoplasmoza la pisici
Multe femei se intreaba daca este sigur sa tina ca animal de casa o pisica mai ales in cazul in care isi doresc un copil. Viitoarele mamici nu trebuie sa renunte la pisica, in schimb trebuie sa ia anumite masuri de precautie pentru a evita contactarea parazitului de la aceasta.
Felina este gazda naturala a parazitului, care se reproduce in intestinul acesteia. Aceasta devine infectata dupa ingestia de carne cruda contaminata sau la contactul cu fecalele altor pisici infectate. La randul sau, aceasta elimina parazitul in fecale.
O pisica infectata poate elimina pana la cateva milioane de paraziti zilnic (oochisti), pentru o perioada de 7-10 zile. Parazitul inchistat (oochistul) nu se observa cu ochiul liber si devine infectant dupa aproximativ 24 de ore de la excretie. In cazul in care parazitul nu este ingerat de o noua gazda, acesta poate ramane infectios pentru un interval de aproximativ 18 luni, daca este ingropat in pamant sau nisip.
In toata aceasta perioada de latenta, parazitul poate contamina sursele de apa, fructele, legumele, unele animale si chiar omul.
Contactarea parazitului apare secundar contaminarii directe cu fecalele pisicii infectate sau secundar, consumarii carnii infectate insuficient preparate, legumelor si fructelor neigienizate sau ingestiei apei dintr-o sursa infestata.
O alta modaliatate de contaminare o constituie manevrarea necorespunzatoare a carnii infestate, deoarece parazitul persista sub forma unor chiste la nivelul fibrelor musculare sau a organelor.
Profilaxia infectiei cu toxoplasma gondi
Toxoplasmoza este deseori o boala asimptomatica, care poate provoca uneori complicatii in timp si este de asemenea foarte periculoasa pentru femeia gravida. Din acest motiv trebuie respectate urmatoarele reguli care previn infectarea cu parazitul:
• preparea termica corespunzatoare a carnii posibil infestate.
Trebuie pe cat posibil evitate fripturile in sange (mai ales cele de oaie, vanat, vita sau miel), deoarece aceste animale pot fi uneori gazdele interemediare a parazitului. Carnea trebuie preparata la o temperatura mai mare de 160 grade Fahrenheit (peste 60 grade celsius) pana in momentul ina care aceasta nu mai este roz in interior.
De asemenea este indicata gustarea carnii doar dupa ce aceasta este gatita suficient, chiar si o bucatica mica de carne contaminata putand favoriza aparitia toxoplasmozei.
• evitarea consumului de carne cruda, afumata sau a preparatelor din carne cruda (sunca cruda afumata, salam de Genova, sunca de Parma, etc).
Acestea nu sunt periculoase daca se prepara termic pentru cateva minute, de exemplu atat cat este nevoie pentru prepararea unei pizza (10 minute la temperatua de aproximativ 80-90 de grade celsius).
• evitarea consumului de lapte nepasteurizat
• evitarea consumului de oua de casa sau oua ale unor pasari salbatice
• igienizarea corecta a ustensilelor folosite pentru taierea, transarea si preparea produselor din carne cruda (tablii de lemn, cutine, vase). Este indicata folosirea detergentilor si clatirea cu apa abundenta inainte de o noua utilizare a acestora.
• folosirea manusilor de protectie in momentul manevrarii carnii provenite dintr-o sursa nesigura, necertificata veterinar (vanat)
• combaterea vectorilor care pot favoriza contaminarea alimentelor (muste, gandaci de bucatarie)
• evitarea consumului de apa contaminata, asa cum este apa de izvor din imprejurimile unei ferme de animale, din padure sau balti statute.
Folosirea apei posibil contamiante pentru uzul caznic este de asemenea contraindicata daca nu este in prealabil fiarta 10-15 minute la o temperatura de peste 100 grade celsius.
• folosirea manusilor de protectie in momentul efectuarii anumitor activiati percum gradinaritul (parazitul ramane activ in pamant pentru o perioada de aproximativ 2 ani), igienizarea habitatului animalelor de casa sau igienizarea periodica a acestora, mai ales daca acestea traiesc afara.
• ingrijirea corespunzatoare a cutiei cu nisip pe care o foloseste copilul la joaca, deoarece aceasta poate fi folosita pentru necesitati fiziologice de pisica sau alte animale.
Se recomanda acoperiea cutiei cu o prelata atunci cand nu este utilizata, iar in momentul in care exista suspiciunea unei contaminari se recomanda schimbarea nisipului.
• femeile insarcinate nu trebuie sa adopte o pisica noua in aceasta perioada si nu trebuie sa se joace cu alte pisici pentru a evita contactarea parazitului
• femeile insarcinate nu trebuie sa igienizeze cutia cu nisip folosita de pisica pentru necesitatile fiziologice.
Este bine ca cineva din familie sa faca acest lucru zilnic, deoarece parazitul devine activ la 24 de ore dupa ce a fost excretat. In cazul in care viitoarea mamica este nevoita sa schimbe nisipul trebuie sa se protejeze corespunzator si sa foloseasca manusi si masca protectoare (masca este necesara, deoarece unii specialisti sustin faptul ca parazitul poate fi de asemenea inhalat pe cale orala in momentul in care se manevreaza nisipul infestat cu oochisti).
• adoptarea unor masuri speciale privind hranirea si ingrijirea pisicii pentru a evita contactarea parazitului. Pe intreaga durata a sarcinii femeii, pisica trebuie izolata atat cat este posibil (mutarea acesteia in curte are si un impact negativ deoarece ofera posibiliatea contaminarii din mediul inconjurator, prin vanarea unor pasari infecate).
Aceasta nu trebuie hranita cu carne cruda, fiind recomandate doar preparatele speciale pentru feline sau mancarea gatita in casa.
• restrictionarea accesului pisicii in bucatarie sau in celelalte locuri unde familia manaca
• desi parazitul este rar transmis dupa mangaierea pisicii, spalarea mainilor cu sapun dupa fiecare atingere a acesteia este obligatorie
• plasarea pisicii in alte familii (rude, prieteni) pe toata durata sarcinii, in cazul in care aceasta nu poate fi supravegheata corespunzator.
