Fatul se dezvolta de-a lungul sarcinii in interiorul sacului amniotic. Sacul amniotic creste o data cu fatul, iar peretii sai sunt formati din mai multe membrane alipite. In cavitatea amniotica, la interiorul sacului amniotic, se afla lichidul amniotic, iar in exterior placenta.
Sacul amniotic incepe sa se formeze in primele saptamani de sarcina in jurul embrionului dupa implantarea la nivelul uterului. Celulele din peretii sacului vor incepe la acest moment sa secrete lichidul amniotic.
La nastere, sacul amniotic se rupe (se rup membranele), iar lichidul amniotic se scurge prin vagin, avand rol de lubrifiere in vederea nasterii si, in acelasi timp, indepartand bacteriile din tractul genital. In cursul nasterii, sacul amniotic este eliminat o data cu bebelusul si placenta. Vazut in lumina, sacul amniotic se prezinta lucios si foarte fin, dar gros si greu de strapuns. In cursul amniocentezei, peretele sacului amniotic este strapuns cu un ac fin si se aspira o cantitate mica de lichid amniotic pentru analize.
 Dezvoltarea sacului amniotic
Sacul amniotic se formeaza aproximativ in a doua saptamana de sarcina, cam in acelasi timp cu sacul yolk (vezicula vitelina), iar lichidul amniotic incepe imediat sa il umple.
Sacul amniotic este bine dezvoltat abia in a patra saptamana de sarcina si adaposteste embrionul (si ulterior fatul) pe toata durata sarcinii, asigurand o temperatura constanta si optima, cat si protectie impotriva socurilor si traumatismelor minore din afara uterului.
Lichidul amniotic este compus in principal de apa furnizata de mama, dar ulterior si din urina fetala, nutrienti, hormoni si anticorpi. In uter, fatul inghite lichidul amniotic. Lichidul amniotic ajuta la dezvoltarea plamanilor fetali si permite fatului sa se miste in uter, ceea ce ajuta la dezvoltarea osoasa a fatului.
Sacul amniotic si lichidul amniotic
Cu cat sarcina avanseaza, sacul amniotic se mareste din ce in ce mai mult, pentru a face loc fatului, iar cu el creste si cantitatea de lichid amniotic ce il umple. Lichidul amniotic este un lichid clar, limpede, steril care inconjoara fatul. Cantitatea de lichid amniotic variaza intre 500 si 1000 ml, maximul fiind in jurul saptamanii 34 de sarcina.
La 40 de saptamani, in cavitatea amniotica se gasesc aproximativ 600 ml de lichid amniotic. Cantitatea de lichid amniotic este un parametru foarte important in dezvoltarea corespunzatoare a fatului si de aceea este evaluata la fiecare examen ecografic. Medicul poate aprecia subiectiv cantitatea de lichid amniotic (normal, scazut sau crescut) sau obiectiv, calculand cu ajutorul ecografiei indicele de lichid amniotic.
In unele cazuri, cantitatea de lichid amniotic poate fi prea mare (polihidramnios) sau prea mica (oligohidramnios sau oligoamnios). Aceste situatii indica potentiale probleme, atat la mama cat si la fat si necesita supraveghere medicala atenta.
 Amniotomia
Ruperea artificiala a membranelor (RAM), numita amniotomie, se poate face de catre un obstretician, prin intermediul unui carlig de amniotomie, si are ca scop inducerea sau accelerarea travaliului.
