Viitorii parinti ne intreaba adesea "cine poate folosi grefa obtinuta din sangele ombilical recoltat la nasterea copilului nostru?"
La aceasta intrebare le raspundem explicit ca: grefa stocata poate fi utilizata doar la indicatia medicului specialist pentru tratarea copilului la a carui nastere s-a efectuat recoltarea de sange ombilical sau a membrilor familiei, compatibili imunologic cu acesta.
Aceasta spre deosebire de registrele publice de sange ombilical in care grefele stocate au disponibilitate generala.
Cu alte cuvinte, medicii specialisti coordonatori ai centrelor de transplant pot solicita registrelor publice verificarea disponibilitatii unei grefe de sange ombilical compatibile, pentru pacienti avand indicatie de efectuare a unui transplant de celule stem hematoformatoare.
Astfel, in absenta unui donator in familie (ca prima optiune verificata) se poate recurge la alternativa obtinerii unei grefe de sange ombilical din registrele publice.
Ce fel de transplanturi se pot efectua cu grefele de celule stem din sange ombilical?
Grefele de sange ombilical pot fi utilizate pentru transplanturi autologe sau alogeneice inrudite sau neinrudite.
Transplantul autolog presupune ca donatorul si primitorul sunt una si aceeasi persoana. Adica, grefa de sange ombilical folosita a fost recoltata la nasterea persoanei la care s-a efectuat transplantul. Grefa de celule stem din sangele ombilical recoltata la nasterea donatorului daca este folosita de un alt membru al familiei, compatibil immunologic atunci este un transplantul alogeneic inrudit.
Utilizarea unei grefe de sange ombilical eliberate si distribuite de un registru public pentru un pacient primitor compatibil imunologic dar neinrudit cu donatorul inseamna efectuarea unui transplantul alogeneic neinrudit.
Grefele de sange ombilical din bancile familiale pot fi eliberate si distribuite pentru efectuarea transplanturilor autologe sau alogeneice inrudite doar cu acordul parintilor (titularii contractului pana la majoratul copilului) in baza indicatiei medicale stabilite de medicul specialist si a solicitarii primite din partea centrului de transplant.
Pentru efectuarea unui transplant alogeneic intre donator si primitor este obligatoriu sa existe o compatibilitate imunologica.
Ce inseamna compatibilitatea imunologica si de ce este importanta pentru un transplant alogeneic?
Compatibilitatea imunologica inseamna existenta unei similitudini a unor markeri imunologici (proteine de pe suprafata celulelor) intre donator si primitor.
Aceasta se verifica prin compararea tipizarile HLA (Human Leukocyte Antigen) efectuate pentru primitor si donator. Prin tipizarea HLA se identifica antigenele caracteristice sistemului imunitar prezente doar pe suprafata leucocitelor sau a tuturor celulelor unui organism si care ii confera acestuia o identitatea imunologica distincta.
Aceste antigene apartin sistemului major de histocompatibilitate si se transmit ereditar.
Copilul mosteneste de la fiecare parinte cate un set de 3 gene responsabile de codificarea acestor markeri imunologici. Prezenta lor pe suprafata celulelor permite sistemului imunitar sa-si recunoasca celulele proprii ("self") organismului, facand distinctia intre acestea si celulele straine ("non self").
Prin prisma transplantului de sange ombilical sunt 3 categorii importante de antigene HLA (HLA –A; B, DR). Pentru fiecare din acestea exista insa numeroase subtipuri (ex. pentru antigenul HLA – A exista 59 de subtipuri diferite, pentru HLA –B 118 de subtipuri diferite si pentru HLA –DR 124 de subtipuri).
Posibilitatile multiple de combinare a acestor tipuri si subtipuri antigenice determina marea heterogenitate imunologica intalnita in cadrul populatiei generale, precum si a particularitatile diferitelor grupuri rasiale.
Spre deosebire de populatia generala, in cadrul unei familii exista o diversitate mai redusa antigenica datorita transmiterii ereditare de la parinti la copii a genelor responsabile de codificare antigenelor HLA (sistemului major de histocompatibilitate).
Acesta este si motivul pentru care in cazul stabilirii unei indicatii de efectuare a unui transplant alogeneic prima optiune de verificare a unui donator compatibil este in familie.
Atat mama cat si tatal transmit fiecarui copil cate un set de 3 gene (numit haplotip) din cele 2 pe care le au fiecare in propriul genom. (in schema de mai jos mama are haplotipurile 1 si 3; iar tatal haplotipurile 2 si 4).
Matematic, exista 4 tipuri de asocieri ale celor 2 seturi de gene primite de la parinti (in schema de mai jos copilul A mosteneste seturile 1-2 , copilul B seturile 1-4 , copilul C seturile 3-2, copilul D seturile 3-4).
Compatibilitatea imunologica perfecta, de 100 % ("perfect match") poate fi prezenta intre 2 frati avand aceeasi parinti.
Probabilitatea unei astfel de compatibilitati este de 25 % (1 din 4). in acest caz ambii copii mostenesc aceleasi seturi de gene de la mama si respectiv de la tata (in schema: copilul A si copilul E).
Intre frati poate exista in 50 % din cazuri, un grad partial de numai 50 % compatibilitate imunologica (in schema: copilul A cu copiii B si C)
Intre parinti si copii va exista doar un grad de compatibilitate partiala de 50 % (sau > 50 % in situatii particulare in care parintii au antigene commune). Aceasta datorita modalitatii de transmitere genetica: fiecare parinte participa numai cu un set haploid de gene la constituirea genomului copilului sau.
Compatibilitate partiala de 50 % (de tip haploid) poate fi acceptabila doar in anumite forme particulare de transplant.
Compatibilitatea imunologica este unul din factorii determinanti ai evolutiei posttransplant alogeneic, intrucat are un rol critic in determinarea gradului de "toleranta" a grefei donate fata de pacientul receptor si pentru "homingul" grefei, cu refacerea sustinuta a hematopoiezei si restabilirea sistemului imunitar al pacientului prin repopularea maduvei osoase cu celulele stem donate.
In cazul absentei compatibilitatii imunologice, celulele imunitare prezente in grefa ar identifica imediat diferenta fata de celulele organismului primitor, declansand o reactie fulminanta de agresiune si distrugere fata de acestea.
In concluzie, grefele de sange ombilical stocate in bancile familiale pot fi utilizate pentru transplant autolog (utilizare proprie) sau pentru transplant alogeneic inrudit (utilizare de catre un pacient primitor inrudit, indeosebi frate/sora compatibil imunologic) doar conform indicatiei stabilite de medicul specialist.
Optiunea medicului de a indica utilizarea grefei proprii sau a unei grefe donate inrudite pentru tratarea unui pacient depinde de mai multe aspecte, cele mai importante fiind: tipul de tratament (transplant sau terapie celulara in domeniul medicinei regenerative), categoria de boala, factorii determinanti ai bolii, stadializare, forma evolutiva, raspunsul la tratamentul conservativ, si disponibilitatea altor modalitati de tratament.
Afla mai multe detalii despre celulele stem disponibile la nastere www.cordcenter.ro
Articol scris de Dr. Speranta Arciudean
Pe aceeasi tema:
Afla totul despre bankingul de celule stem!
Ce trebuie sa stie parintii despre cele 5 etape ale bankingului de celule stem?