Prof. dr. ing. G.M. Costin
Conf. dr. ing. ec. Silvius Stanciu
Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
Laptele si produsele lactate reprezinta alimente cu o valoare nutritionala exceptionala, dar si o sursa de substante bioactive cu multiple activitati fiziologice benefice pentru organismul uman.
Argumente in favoarea cresterii consumului de lapte si produse lactate pe plan mondial
In SUA, inca din 1996 a fost elaborat programul Milk PEP (Milk Processor Education Program) pentru a sensibiliza consumatorii americani fata de diverse aspecte nutritive ale consumului de lapte si produse lactate.
In ianuarie 2007, o noua campanie a fost lansata pentru a reaminti importanta laptelui, care permite umplerea vidului nutritional determinat de cresterea consumului de bauturi carbogazoase.
Si in tara noastra, in ultimii ani, a existat o preocupare sustinuta privind elaborarea unor lucrari care sa clarifice aspecte legate de valoarea nutritionala a laptelui si a produselor lactate. Aceste lucrari, elaborate in general de specialisti de la Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor din Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati, au fost publicate in Editura Academica din Galati:
• Alimente Functionale (colectia Alimentele si Sanatatea), 1999 – editori: G. M. Costin, Rodica Segal;
• Principiile nutritiei, 2002 – autor: Rodica Segal;
• Laptele aliment medicament, 2006 – autori: Viorica Maria Macovei, G. M. Costin;
• Produse lactate functionale, 2007 – autori: G. M. Costin, Teodora Casulschi, Dana Pop, Silviu Stanciu, Daniela Paraschiv;
• Alimente ecologice, 2006 – editor: G.M. Costin.
Fiind primele aparitii editoriale in domeniu, se apreciaza ca aceste lucrari au avut o contributie importanta la educatia fabricantilor de produse lactate (functionale, ecologice), cat si a consumatorilor care au avut sansa sa le citeasca si sa inteleaga aspectele prezentate.
La nivel mondial, se consuma zilnic 1,9 miliarde de litri de lapte, cererea de lapte crescand in ultimii 7 ani cu 14%, fiind superioara cresterii cererii de petrol, care este de numai 13% pentru aceeasi perioada.
Aceasta tendinta este determinata de faptul ca populatia a devenit constienta de influenta benefica a laptelui si a produselor lactate in general.
Un studiu britanic realizat asupra a 2300 de barbati cu varste cuprinse intre 45 si 59 de ani, care au consumat cel putin 0,5 litri de lapte pe zi, a evidentiat faptul ca acestia au un risc cu 62% mai redus de a dezvolta un sindrom metabolic.
Sindromul metabolic este un termen care grupeaza diversi factori de risc care pot conduce la diabet si la maladii vasculare, cum sunt crizele cardiace si accidentele vasculare cerebrale (AVC).
Alimentele functionale
In relatiile dintre alimentatie si organismul uman, relativ recent a aparut un concept nou: al alimentelor functionale, definite ca fiind produse alimentare precum si componenete ale acestora, care imbunatatesc starea generala de sanatate a consumatorilor, evita riscul imbolnavirilor si amelioreaza capacitatea de recuperare dupa diverse boli (G.M. Costin si Segal R., 1999).
Sub aspectul efectelor acestor alimente functionale, nicio categorie de produse nu se poate compara cu laptele si produsele lactate. Numeroase cercetari au stabilit cu certitudine ca laptele este dotat natural cu calitati exceptionale, care-i permit sa fie transformat in nenumarate produse cu o importanta valoare adaugata.
Din punct de vedere nutritional, laptele este apreciat ca o excelenta sursa de calciu, dar si de proteine de inalta calitate si vitamine hidrosolubile si liposolubile.
Insa, laptele nu este doar o sursa de nutrienti, ci si produsul care furnizeaza organismului un larg spectru de componente bioactive, cu multiple activitati fiziologice in tractul gastrointestinal.
Aceste activitati au drept consecinta imbunatatirea absorbtiei nutrientilor, inhibarea unor enzime, modularea sistemului imunitar si apararea impotriva bacteriilor patogene. Proteinele laptelui care faciliteaza absorbtia nutrientilor esentiali sunt cazeinele ά – si β - , lactoferine, proteina care leaga vitamina B12 (haptocarina) si proteine care fixeaza folatul. Prin formarea fosfopeptidelor din digestia cazeinei se imbunatateste utilizarea calciului.
Lactoferina, haptocorina si proteina care leaga folatul asigura furnizarea fierului, vitaminei B12 si a folatului catre organism, prin interactiuni cu structuri specifice sau receptori din mucoasa intestinala microvilara.
De asemenea, proteinele bioactive din lapte pot inhiba cresterea bacteriilor prin retinerea unor nutrienti esentiali pentru multiplicarea lor. Altele au activitate bactericida distrugand celula bacteriilor patogene (lizozimul, lactoferina).
Alt mecanism prin care proteinele laptelui blocheaza dezvoltarea unor microorganisme in intestin este utilizarea unor oligozaharide ca parte a glicoproteinelor. Structura acestor oligozaharide este asemanatoare cu a mucoasei intestinale actionand in consecinta ca o "capcana" solubila si prevenind astfel adeziunea si invazia bacteriilor patogene.
Glicomacropeptidele (GMP) care se formeaza la coagularea enzimatica a laptelui si trec in zer, contin astfel de structuri si pot contribui la protectia impotriva infectiilor.
Prof. dr. ing. G.M. Costin
Conf. dr. ing. ec. Silvius Stanciu
Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati
Laptele si produsele lactate reprezinta alimente cu o valoare nutritionala exceptionala, dar si o sursa de substante bioactive cu multiple activitati fiziologice benefice pentru organismul uman.
Argumente in favoarea cresterii consumului de lapte si produse lactate pe plan mondial
In SUA, inca din 1996 a fost elaborat programul Milk PEP (Milk Processor Education Program) pentru a sensibiliza consumatorii americani fata de diverse aspecte nutritive ale consumului de lapte si produse lactate.
In ianuarie 2007, o noua campanie a fost lansata pentru a reaminti importanta laptelui, care permite umplerea vidului nutritional determinat de cresterea consumului de bauturi carbogazoase.
Si in tara noastra, in ultimii ani, a existat o preocupare sustinuta privind elaborarea unor lucrari care sa clarifice aspecte legate de valoarea nutritionala a laptelui si a produselor lactate. Aceste lucrari, elaborate in general de specialisti de la Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor din Universitatea "Dunarea de Jos" din Galati, au fost publicate in Editura Academica din Galati:
• Alimente Functionale (colectia Alimentele si Sanatatea), 1999 – editori: G. M. Costin, Rodica Segal;
• Principiile nutritiei, 2002 – autor: Rodica Segal;
• Laptele aliment medicament, 2006 – autori: Viorica Maria Macovei, G. M. Costin;
• Produse lactate functionale, 2007 – autori: G. M. Costin, Teodora Casulschi, Dana Pop, Silviu Stanciu, Daniela Paraschiv;
• Alimente ecologice, 2006 – editor: G.M. Costin.
Fiind primele aparitii editoriale in domeniu, se apreciaza ca aceste lucrari au avut o contributie importanta la educatia fabricantilor de produse lactate (functionale, ecologice), cat si a consumatorilor care au avut sansa sa le citeasca si sa inteleaga aspectele prezentate.
La nivel mondial, se consuma zilnic 1,9 miliarde de litri de lapte, cererea de lapte crescand in ultimii 7 ani cu 14%, fiind superioara cresterii cererii de petrol, care este de numai 13% pentru aceeasi perioada.
Aceasta tendinta este determinata de faptul ca populatia a devenit constienta de influenta benefica a laptelui si a produselor lactate in general.
Un studiu britanic realizat asupra a 2300 de barbati cu varste cuprinse intre 45 si 59 de ani, care au consumat cel putin 0,5 litri de lapte pe zi, a evidentiat faptul ca acestia au un risc cu 62% mai redus de a dezvolta un sindrom metabolic.
Sindromul metabolic este un termen care grupeaza diversi factori de risc care pot conduce la diabet si la maladii vasculare, cum sunt crizele cardiace si accidentele vasculare cerebrale (AVC).
Alimentele functionale
In relatiile dintre alimentatie si organismul uman, relativ recent a aparut un concept nou: al alimentelor functionale, definite ca fiind produse alimentare precum si componenete ale acestora, care imbunatatesc starea generala de sanatate a consumatorilor, evita riscul imbolnavirilor si amelioreaza capacitatea de recuperare dupa diverse boli (G.M. Costin si Segal R., 1999).
Sub aspectul efectelor acestor alimente functionale, nicio categorie de produse nu se poate compara cu laptele si produsele lactate. Numeroase cercetari au stabilit cu certitudine ca laptele este dotat natural cu calitati exceptionale, care-i permit sa fie transformat in nenumarate produse cu o importanta valoare adaugata.
Din punct de vedere nutritional, laptele este apreciat ca o excelenta sursa de calciu, dar si de proteine de inalta calitate si vitamine hidrosolubile si liposolubile.
Insa, laptele nu este doar o sursa de nutrienti, ci si produsul care furnizeaza organismului un larg spectru de componente bioactive, cu multiple activitati fiziologice in tractul gastrointestinal.
Aceste activitati au drept consecinta imbunatatirea absorbtiei nutrientilor, inhibarea unor enzime, modularea sistemului imunitar si apararea impotriva bacteriilor patogene. Proteinele laptelui care faciliteaza absorbtia nutrientilor esentiali sunt cazeinele ά – si β - , lactoferine, proteina care leaga vitamina B12 (haptocarina) si proteine care fixeaza folatul. Prin formarea fosfopeptidelor din digestia cazeinei se imbunatateste utilizarea calciului.
Lactoferina, haptocorina si proteina care leaga folatul asigura furnizarea fierului, vitaminei B12 si a folatului catre organism, prin interactiuni cu structuri specifice sau receptori din mucoasa intestinala microvilara.
De asemenea, proteinele bioactive din lapte pot inhiba cresterea bacteriilor prin retinerea unor nutrienti esentiali pentru multiplicarea lor. Altele au activitate bactericida distrugand celula bacteriilor patogene (lizozimul, lactoferina).
Alt mecanism prin care proteinele laptelui blocheaza dezvoltarea unor microorganisme in intestin este utilizarea unor oligozaharide ca parte a glicoproteinelor. Structura acestor oligozaharide este asemanatoare cu a mucoasei intestinale actionand in consecinta ca o "capcana" solubila si prevenind astfel adeziunea si invazia bacteriilor patogene.
Glicomacropeptidele (GMP) care se formeaza la coagularea enzimatica a laptelui si trec in zer, contin astfel de structuri si pot contribui la protectia impotriva infectiilor.
