Dermatita atopica este o afectiune cronica, inflamatorie, cu evolutie fluctuanta caracterizata de piele uscata, dezvoltare de eruptii cutanate asociate cu prurit intens.
Persoanele cu dermatita atopica pot asocia alte afectiuni din acelasi spectru al atopie: astm bronsic, rinita alergica, conjunctivita. Nu exista un tratament specific care sa puna capat acestei afectiuni, importanta fiind ingrijirea adecvata cu scopul de a reduce frecventa episoadelor de acutizare.
Cel mai frecvent boala debuteaza in primul an de viata afectand peste 10% din copii, in timp ce doar 0,9% din adulti sufera de aceasta boala.
Cauzele afectiunii
Cauzele exacte nu se cunosc, dermatita atopica fiind rezultatul unui cumul de factori:
- Defect mostenit al barierei de aparare a pielii – mijloacele de protectie la nivel cutanat sunt reduse, ceea ce creste permeabilitatea pielii, explicand pierderile de apa in exterior, patrunderea unor agenti cu rol declansator in atopie precum si reducerea rolului de aparare impotriva agentilor infectiosi
- Sistemul imun diferit fata de persoanele normale, mai reactiv la factorii externi, orientat spre declansarea inflamatiei
- Colonizarea cu bacterii diferita la persoanele cu atopie; distributia anumitor microorganisme (ex. Stafilococ) cu precadere in zonele de piele afectate, reducerea numarului unor agenti cu rol protector, tulburarea “ecosistemului” normal al pielii.
- Factorii iritanti pentru piele: temperaturi scazute, umiditate redusa, spalarea frecventa a pielii, apa cu pH crescut, clorul din piscina, sapunurile prea agresive (pH crescut), caldura excesiva.
- Agentii infectosi accentueaza manifestarile de atopie, cresc frecventa episoaselor acute. Acestia pot fi reprezentati de stafilococ, candida, herpes etc.
- Alergenii alimentari si din mediu – persoanele cu dermatita atopica au o frecventa crescuta a alergiilor alimentare sau la factorii de mediu (praf, animale). Se pare ca aceasta asociere nu este de tip cauza efect, ci independenta, manifestarile merg paralel, fara a se influenta prea mult reciproc.Alimentele dau cel mai frecvent urticarie acuta si par ca nu influenteaza episoadele de dermatita atopica; mai degraba stresul introducerii unui aliment nou, schimbarii formulei de lapte, stres resimtit la nivelul organismului determina acutizarea fenomenelor de dermatita atopica; de obicei acest stres se resimte pe o perioada de circa o luna, dupa care manifestarile se remit. Daca schimbam imediat alimentul nou introdus cu un alt aliment nou, nu facem decat sa acutizam si sa prelungim episodul de stres. Unele alimente bogate in salicilati determina descarcari de histamina ceea ce cauzeaza roseata, mancarime la nivelul zonelor de contact (peribucal, fata).
- Stresul - orice factor stresant: afectiuni intercurente, aparitia dentitiei, stresul social provocat de inceperea scolii etc pot acutiza manifestarile de dermatita atopica.
- Clima - temperaturile reci, uscaciunea din aer, caldura excesiva, umiditatea fac rau dermatitei atopice.
Manifestari clinice
Manifestarile variaza cu varsta. Uscaciunea cutanata si mancarimea sunt insa o trasatura generala.
La copiii mici leziunile sunt dispuse mai peste tot, cu exceptia zonei de scutec unde lipsesc; obrajii sunt primii afectati.
Cu cat copilul creste, leziunile tind sa fie mai localizate. Coatele, genunchii, regiunea genitala, gleznele au de suferit cel mai mult.
Leziunile se localizeaza la nivelul suprafetelor de frictiune directa. La copilul de varsta scolara, afectarea este similara cu cea adultului. Leziunile se muta pe zona de pliuri: gat, axilar, antecubital, in spatele genunchiului.
Nu sunt excluse manifestarile de tip eczema numulara (leziuni de dimensiunea unei monede) sau prurigo (leziuni rotunde, uneori centrate de vezicula, cu cruste hemoragice in suprafata, intens pruriginoase).
Diagnostic
Nu exista un test specific pentru dermatita atopica. Diagnosticul se pune pe examinarea clinica, completat daca este necesar de examen micologic, parazitologic sau bacteriologic.
Testele alergologice sunt rar utile.
Tratament si ingrijire specifica
Niciun tratament nu vindeca dermatita atopica; afectiunea este persistenta si s-au incercat de-a lungul anilor numeroase modalitati de a o trata; scopul este limitarea episoadelor de acutizare, a mancarimii, controlul uscaciunii cutanate.
Urmarea cu strictete a unor reguli de ingrijire a pielii este baza tratamentului; baile trebuie sa fie de scurta durata, maxim 10 minute, cu apa calduta; gelurile, uleiurile de spalat nu vor fi aplicate direct pe piele, ci dizolvate in apa din cada. Vom folosi sapunuri si geluri blande de tip “fara sapun”.
Emolientul va fi aplicat in primele 3 minute dupa dus pe pielea usor umeda. Pentru copilul atopic aplicarea emolientului se va face de 2-3 ori pe zi. Nu vom spala excesiv tegumentele, pentru ca le accentuam uscaciunea. Faptul ca nu facem baie copilului in fiecare zi nu este o greseala, ci o cale de a ajuta pielea atopica; faceti o baie generala o data la 2-3 zile.
Tratamentele active cu dermatocorticoizi, alte imunosupresoare (pimecrolimus, tacrolimus) sunt utile in perioadele de acutizare. Fara ele, e greu sa oprim ciclul scarpinat-mancarime-scarpinat si sa limitam complicatiile. Trebuie aplicate imediat dupa uscarea pielii, in strat foarte fin, la indicatiile medicului.
Nu trebuie sa fugim de o astfel de medicatie, mai ales in cazul agravarii leziunilor. Zonele mari de piele afectate au risc de suprainfectie, mancarimea intensa tulbura somnul copilului si il agita complicand si mai mult evolutia.
Antihistaminicele ajuta in mica masura, nu calmeaza mancarimea; singurul beneficiu e ca induc somnolenta, fiind recomandate a fi administrate seara pentru un somn mai linistit al copilului.
Cand situatia o cere medicatia specifica antibiotica, antivirala este obligatorie; de obicei copiii atopici tind sa aiba infectii de piele mai severe, mai extinse in suprafata. Pentru a creste eficacitatea tratamentului local sau chiar a emolientului, dupa aplicarea acestuia inveliti suprafata in comprese umede. In afara tratamentului, aceasta terapie cu comprese umede are darul de a calma mancarimea si de a reduce gradul de inflamatie a leziunilor.
Preventie si prognostic
Preventia este cel mai important pas in tratamentul pielii atopice si ea inseamna mentinerea unui grad de hidratare normal al pielii. Incercati cat mai multi emolienti, pana il gasiti pe cel potrivit; se spune ca si banala vaselina este excelenta. Evitati orice produs care are in compozitie alcool sau alte substante astringente.
Folosirea hainelor de bumbac, evitarea lanei, tesaturilor sintetice este esentiala in cazul pielii atopice; taiati etichelete hainelor; clatiti hainele suplimentar, alegeti un detergent lichid si nu pudra, nu folositi inalbitori. Spalati hainele inainte de prima purtare pentru a elimina praful, eventualii alergeni.
Unghiile trebuie taiate cat mai scurt pentru a limita scarpinatul. Evitati uscaciunea sau umiditatea excesiva; nu lasati copilul sa transpire. Dupa piscina, bazin de inot, spalati imediat copilul si aplicati un emolient, deoarece clorul este factor agravant.
Se spune ca prezenta unui caine in casa scade riscul de atopie la nou-nascut cu 50%. Alaptatul are rol protector, dar intr-o mica masura.
Aproape 80-90% din copii revin la normalitate dupa varsta pubertatii; la adulti dermatita poate imbraca forma eczemei cronice a mainilor, eczemei palpebrale sau altor manifestari ale eczemei cronice. O treime din atopici dezvolta manifestari de rinita alergica, iar o alta treime astm bronsic.
Articol scris de dr. Ioana Simian, medic primar dermatolog; Medicover Victoria/Centrul de diagnostic si tratament Victor Babes
