Exista mai multe metode prin care o femeie isi poate verifica starea de sanatate la nivelul organelor de reproducere. In functie de particularitatile fiecarui caz in parte, medicul va alege metoda potrivita.
Ecografia transvaginala permite atat diagnosticarea unor afectiuni la nivelul aparatului genital, cat si urmarirea evolutiei unei boli.
Este o investigatie imagistica fara riscuri pentru pacienta. De altfel, ecografia transvaginala poate fi folosita inclusiv pentru monitorizarea unei sarcini. Investigatia presupune introducerea in vagin a unei sonde, de 10-12 centimetri, care emite ultrasunete si capteaza ecoul sonic de la organele pe care le exploreaza.
Indicatii pentru ecografie transvaginala:
-
diagnosticarea eventualelor afectiuni la nivelul trompelor uterine.
-
diagnosticarea tumorilor de la nivelul aparatului genital feminin, benigne sau maligne: cancer, polipi, fibrom, chisturi etc.
-
diagnostic pentru inflamatii pelvine.
-
identificarea cauzelor pentru sangerari vaginale neobisnuite.
-
monitorizarea ovulatiei.
-
identificarea sarcinilor extrauterine.
Colposcopia se realizeaza endoscopic si urmareste examinarea aparatului genital inferior. Astfel, cu ajutorul unui aparat numit colposcop, sunt vizualizate vulva, vaginul si colul uterin.
Este o investigatie esentiala in stabilirea unui diagnostic de cancer de col uterin. Totusi, colposcopia trebuie precedata de un test Babes-Papanicolau. Daca rezultatele testului Babes-Papanicolau sunt anormale, atunci colposcopia devine metoda clara de diagnostic.
„Unul dintre avantajele colposcopiei este ca se poate lua si tesut pentru biopsie, atunci cand este nevoie. Se aplica o solutie de acid acetic care scoate in evidenta leziunile precanceroase. Aceasta investigatie nu se efectueaza in timpul menstruatiei”, spune dr. Tarek Abdou, medic primar obstetrica-ginecologie.
Colposcopia se poate face intre a opta si a 14-a zi a ciclului menstrual. Nu este o metoda de diagnostic invaziva, astfel ca efectele secundare sunt rare, fiind vorba doar de un eventual disconfort vaginal, senzatia de ciupitura si crampe, asta atunci cand s-a luat tesut pentru biopsie. Timp de o saptamana, zona trebuie protejata, deci se evita activitatile sexuale, dusurile vaginale sau tampoanele interne.
Colposcopia e cu atat mai importanta cu cat astfel se poate depista cancerul de col uterin in stadii incipiente, tratamentul incepe din timp, iar pacienta are sanse foarte mari sa se vindece.
Histeroscopia este o metoda atat exploratorie, cat si interventionala. Histeroscopul permite vizualizarea in detaliu a anatomiei pacientei. Prin histeroscopie se poate elimina necesitatea unei operatii deschise, prin chirurgie clasica. Histeroscopul este un instrument optic de 3-8 milimetri in diametru, care este conectat la o unitate video printr-o sursa de lumina cu fibra optica, si prin care se pot introduce diferite instrumente, in functie de necesitati. Accesul in cavitatea uterina se face prin colul uterin.
Histeroscopia operatorie poate fi folosita pentru a rezolva diferite probleme, cum ar fi: extragere de corpi straini, clasificare fibroame submucoase, evaluarea patologiei asociate sarcinii, evaluarea endometrului dupa embolizarea unui fibrom uterin etc
Histeroscopia mai este recomandata si pentru diagnosticarea si tratarea altor afectiuni, ca de exemplu: sinechii uterine, polipi endometriali, sangerari uterine anormale, malformatii uterine, sterilet amplasat gresit.
Interventia nu este dureroasa, nu presupune radiatii, insa este nevoie de anestezie generala sau locala. Spitalizarea este de scurta durata, iar in general recuperarea pacientei este rapida si fara medicatie in exces.
