Saptamana trecuta, in Romania a fost internat la Terapie Intensiva primul copil in urma infectiei cu noul coronavirus. Acesta a dezvoltat si un sindrom multisistemic, observat de mai multi specialisti din lume la copii in urma infectarii cu SARS-CoV-2.
Doctorul Radu Tincu, medic primar toxicolog la sectia de ATI - toxicologie a Spitalului Floreasca, a explicat motivele pentru care copii se confrunta cu aceste complicatii in urma infectiei cu noul coronavirus:
„Prima ipoteza postuleaza faptul ca Sars-Cov-2 reprezinta un trigger pentru sistemul imunitar, declansand o activare a cailor imune si inflamatorii. Prin aceasta activare se elibereaza molecule proinflamatorii in exces care incep sa devina agresive pentru propriile structuri ale organismului.
Daca in prima faza aceste molecule incearca sa lupte impotriva virusului, cu cat calea inflamatorie se activeaza si mai mult, cu atat citokinele eliberate agresioneaza structurile normale ale organismului uman. Se pare ca aceasta activare anormala si in exces este generata de un anumit mimetism molecular, in care componente ale virusului reusesc sa “pacaleasca” organismul sa genereze in exces si total disproportionat citokine proinflamatorii”.
Coronavirusul poate produce un dezechilibru imunitar
Medicul a mai punctat faptul ca un dezechilibru imunitar in perioada de convalescenta poate duce la astfel de complicatii:
„A doua ipoteza a pornit de la o alta observatie extrem de interesanta prin care s-a constatat faptul ca pacientii pediatrici care au dezvoltat aceasta complicatie se aflau in faza de convalescenta dupa infectia cu Sars-Cov-2. Perioada medie de aparitie a sindromului este la 42 de zile de la momentul infectiei virale. In sprijinul acestei ipoteze se contureaza ideea ca noul coronavirus produce un dezechilibru imunitar care ulterior predispune organismul la o astfel de reactie anormala atunci cand intalneste o noua agresiune”, a explicat medicul.
Riscul genetic, un factor extrem de important, este riscul genetic, acest sindrom nefiind intalnit la populatia asiatica:
„A treia ipoteza face referire la riscul genetic de a dezvolta aceasta complicatie particulara si rara. Statisticile internationale concluzioneaza faptul ca sindromul inflamator multisistemic nu a fost regasit la populatia asiatica. Aceasta diferenta generata de structura genetica populationala a stat la baza teoriei care aduce in prim plan posibilitatea unei conditionari genetice in dezvoltarea inflamatiei.
A patra ipoteza si cea mai recenta ne spune faptul ca exista posibilitatea ca nu toate virusurile Sars-Cov-2 sa genereze acest sindrom, ci doar unele variante ale virusului sa fie capabile sa initieze raspunsul autoinflamator sistemic. Pentru a elucida aceasta idee se relizarea fenotiparea, adica identificarea formei virale la cei care au dezvoltat aceasta complicatie”, a concluzionat dr. Radu Tincu pentru newsweek.
