A inceput nebunia inscrierilor la gradinite. Cu toate proiectele sforaitoare "lansate la apa" de ministrul educatiei, Mihail Hardau, parintii sunt obligati sa faca liste de asteptare, precum "celebrele liste la carne" din "epoca de aur". Telefoane, interventii la toate nivelurile, cadouri consistente, promisiuni de sponsorizari, usi asaltate, tot arsenalul pilelor, cunostintelor si relatiilor este scos la bataie pentru un loc in pretioasele gradinite.
Invatamantul prescolar se confrunta cu cea mai mare criza de locuri pentru copiii. Daca pana acum doi ani erau date afara educatoare, din lipsa de populatie prescolara, iar gradinitele abia de isi mai trageau sufletul ca sa supravietuiasca, iata ca acum, de cand s-a luat in considerare importanta inscrierii copilului in grupa pregatitoare pentru clasa I, lucrurile s-au schimbat, iar ministrul Hardau dovedeste in continuare neputinta in fata acestei situatii.
Mai exact, nu s-a facut nimic. Proiectele se deruleaza cu greutate, banii vin cu taraita, iar copiii, cu varste intre 3-7 ani, raman in grija bunicilor. La nivelul tarii, criza de locuri in gradinite este de peste 50.000.
"La inceputul acestui an scolar, numai in Bucuresti, deficitul de locuri a fost de 10.000. Pentru urmatorul an scolar preconizam o lipsa de 12.000 de locuri. La cele 148 de asemenea unitati de invatamant existente, am fost obligati sa facem grupe de cate 35-40 de copiii. Este imposibil ca o educatoare sa lucreze in astfel de conditii si, in primul rand, exista riscul imbolnavirilor. De altfel, cu aceasta situatie ne confruntam saptamana de saptamana. Inspectoratul scolar Bucuresti a facut tot felul tot felul de instiintari si la minister, si la primarii, cel putin pentru a sensibiliza organele de drept. Ce se intampla la gradinite este o nebunie", ne-a declarat Marian Banu, director de imagine la Inspectoratul scolar al municipiului Bucuresti.
"Prea putini s-au gandit ca alinierea invatamantului la standardele europene trebuie sa inceapa cu acest segment al educatiei. Trebuie facute proiecte pentru gradinite europene. Copiii nu mai pot dormi in aceleasi sali de clasa in care mananca. Pentru a castiga timp si a nu cheltui atatia bani, trebuie regandit sistemul, deoarece exista multe spatii si terenuri nefolosite din jurul actualelor cladiri care pot fi amenajate in spatii destinate procesului educational, asa cum s-a intamplat in doua asemenea unitati din sectorul 3. Asa cum stau lucrurile, abia dupa 15 ani vom putea vorbi despre o rezolvare a situatiei".