UNICEF si Pure Earth fac apel la luarea unor masuri urgente pentru eliminarea practicilor periculoase, inclusiv a reciclarii informale a acumulatorilor cu plumb
BUCURESTI, 30 iulie 2020 – Intoxicatia cu plumb afecteaza copiii la o scara fara precedent, potrivit unui nou raport lansat azi de catre UNICEF si Pure Earth.
Raportul, primul de acest gen, mentioneaza faptul ca aproximativ 1 din 3 copii – adica aproape 800 de milioane de copii la nivel mondial – inregistreaza o concentratie a plumbului in sange de minim 5 micrograme pe decilitru (µg/dL), acesta fiind si nivelul in cazul caruia trebuie intervenit, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Centrelor pentru Prevenirea si Controlul Bolilor din Statele Unite. Aproape jumatate dintre acesti copii traiesc in Asia de Sud.
„Cauzand initial putine simptome, plumbul actioneaza silentios, periclitand sanatatea si dezvoltarea copiilor si putand avea consecinte fatale”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „stiind cat de raspandita este poluarea cu plumb si intelegand actiunea distructiva a acesteia asupra vietii oamenilor si a comunitatilor, ar trebui intreprinse actiuni urgente pentru a proteja permanent copiii”.
Raportul, The Toxic Truth: Children’s exposure to lead pollution undermines a generation of potential [Adevarul toxic: Expunerea copiilor la poluarea cu plumb submineaza potentialul unei generatii intregi], cuprinde o analiza a expunerii la plumb a copiilor realizata de catre Institutul pentru Evaluarea Metrica a Sanatatii (IHME) si validata printr-un studiu ce a primit aviz favorabil pentru publicarea in revista Environmental Health Perspectives.
Raportul precizeaza faptul ca plumbul este o neurotoxina puternica ce provoaca copiilor daune cerebrale ireversibile. Acesta este deosebit de distructiv in cazul bebelusilor si al copiilor sub cinci ani, deoarece le afecteaza creierul in plin proces de dezvoltare, cauzandu-le sechele neurologice, cognitive si fizice pe viata.
Expunerea la plumb a copiilor este asociata si cu probleme comportamentale si de sanatate mintala, precum si cu o crestere a infractionalitatii si a violentei. Copiii mai mari se confrunta cu consecinte grave, inclusiv cu un risc crescut de afectare renala si de dezvoltare a unor boli cardiovasculare mai tarziu in viata, mentioneaza raportul.
Conform estimarilor, in tarile cu venituri mici si medii, expunerea la plumb a copiilor determina costuri de aproape 1 trilion de dolari prin irosirea potentialului economic al acestor copii pe parcursul vietii.
Raportul remarca faptul ca reciclarea acumulatorilor cu plumb prin metode informale si neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxicatiei cu plumb in randul copiilor din tarile cu venituri mici si medii, in care numarul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000. Cresterea numarului proprietarilor de autoturisme, asociata cu absenta reglementarilor si a infrastructurii necesare reciclarii bateriilor auto, a condus la reciclarea in conditii nesigure a aproximativ 50% dintre acumulatorii cu plumb in cadrul economiei informale.
Muncitorii implicati in operatiunile de reciclare periculoase, si adesea ilegale, deschid carcasa bateriilor, varsa acidul si praful de plumb pe sol si topesc plumbul recuperat in cuptoare rudimentare, amplasate in aer liber, care emit fum toxic ce polueaza comunitatea din apropriere. De multe ori, muncitorii si comunitatea expusa nici nu stiu ca plumbul este o neurotoxina puternica.
Alte surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din apa cauzat de utilizarea tevilor din plumb; plumbul rezultat in urma activitatilor industriale, precum mineritul si reciclarea bateriilor; vopsele si pigmenti pe baza de plumb; benzina cu plumb, al carei consum a scazut considerabil in ultimele decenii, dar care a reprezentat, istoric, o importanta sursa; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele ayurvedice, jucarii si alte produse de consum. Parintii care, prin prisma ocupatiilor lor, lucreaza cu plumb vin deseori acasa cu praf contaminat pe haine, par, maini si incaltaminte, expunandu-si astfel, fara sa vrea, copiii la acest element toxic.
„Vestea buna este ca plumbul poate fi reciclat in siguranta, fara a-i expune pe muncitori, pe copiii acestora si comunitatile din apropiere. Zonele contaminate cu plumb pot fi reabilitate si restaurate”, a afirmat Richard Fuller, presedintele Pure Earth. „Oamenii pot fi educati cu privire la pericolele prezentate de plumb si pot fi ajutati sa se protejeze pe ei insisi si pe copiii lor. Randamentul investitiei este unul enorm: o sanatate mai buna, o productivitate sporita, un coeficient de inteligenta mai ridicat, reducerea violentei si un viitor mai stralucit pentru milioane de copii de pe planeta”.
in timp ce, in majoritatea tarilor cu venituri ridicate, nivelul de plumb in sange a scazut foarte mult dupa eliminarea treptata a benzinei cu plumb si a majoritatii vopselelor pe baza de plumb, valorile inregistrate in randul copiilor din tarile cu venituri mici si medii sunt in continuare ridicate, fiind chiar periculos de mari in multe cazuri, la un deceniu de la renuntarea la benzina cu plumb la nivel global.
Raportul include cinci studii de caz ale unor tari in care poluarea cu plumb si alte deseuri de metale grele toxice afecteaza copiii. Aceste studii vizeaza localitatile Kathgora din Bangladesh, Tbilisi din Georgia, Agbogbloshie din Ghana, Pesarean din Indonezia si statul Morelos din Mexic.
Raportul precizeaza faptul ca guvernele tarilor afectate pot combate poluarea cu plumb si expunerea copiilor printr-o abordare coordonata si concertata in urmatoarele domenii:
- Sisteme de monitorizare si raportare, inclusiv dezvoltarea capacitatii de testare a concentratiei de plumb in sange.
- Masuri de prevenire si control, inclusiv prevenirea expunerii copiilor in zonele cu risc crescut si a expunerii lor la produsele ce contin plumb, precum anumite obiecte ceramice, vopsele, jucarii si condimente.
- Gestionare, tratare si reabilitare, inclusiv consolidarea sistemelor de sanatate, astfel incat sa fie echipate corespunzator pentru a putea detecta, monitoriza si trata expunerea la plumb a copiilor, si accesul copiilor la interventii educationale mai eficiente si la terapii cognitiv-comportamentale in vederea unei mai bune gestionari a efectelor negative ale expunerii la plumb.
- Sensibilizare si schimbarea comportamentului, inclusiv desfasurarea unor campanii continue de educare a populatiei cu privire la pericolele prezentate de plumb si sursele de expunere la plumb, adresate in mod direct parintilor, scolilor, liderilor comunitari si personalului medical.
- Legislatie si politici, inclusiv elaborarea, implementarea si aplicarea unor standarde de mediu, sanatate si siguranta in procesele de fabricare si reciclare a acumulatorilor cu plumb si a deseurilor electronice, precum si aplicarea reglementarilor privind protectia mediului si calitatea aerului in cazul operatiunilor de topire.
- Actiuni globale si regionale, inclusiv stabilirea unor unitati de masura standardizate la nivel global pentru verificarea rezultatelor obtinute la nivelul sanatatii publice, protectiei mediului si economiilor locale prin interventiile ce urmaresc prevenirea poluarii, crearea unui registru international care ca cuprinda rezultatele anonimizate ale studiilor privind nivelul de plumb in sange si elaborarea unor standarde si norme internationale pentru reciclarea si transportul bateriilor cu plumb-acid uzate.
