Elena Rebeca Carini, o romanca adoptata de o familie de italieni cand avea varsta de doar 6 luni, a facut un film inspirat din viata ei. A avut un traseu emotionant, l-a transformat in scenariu, iar filmul pe care l-a facut a obtinut un premiu la un festival de filme documentare.
Elena Rebeca Carini a fost adoptata cand era doar un bebelus. Se nascuse la Bucuresti si a fost abandonata la nastere, dar viata i-a suras si a ajuns in sanul unei familii din Italia. Si-a spus povestea in filmul „The land you belong”, care a fost premiat la TOP DOC Award – The Beauty of Documentary la Biografilm Italia.
Fetita care habar nu a avut care ii erau originile are acum 33 de ani si a trait aproape toata viata la Piacenza, alaturi de familia care a adoptat-o. In anii ce s-au scurs, Elena Rebeca a vrut sa isi afle originile, desi era foarte fericita alaturi de cei care au invatat-o ce inseamna „acasa” si iubirea. A incercat sa-si gaseasca rudele de sange si a aflat ca are un frate biologic, iar totul s-a dovedit a fi o „aventura interioara” pe care a tinut sa o povesteasca in filmul „The land you belong”.
A aflat la 8 ani ca era adoptata
Elena Rebeca Carini a fost un copil vesel, fericit, ca orice copil iubit. La 8 ani a aflat, insa, ca parintii ei nu erau parintii biologici. Adevarul a iesit la iveala cand a primit ca tema pentru acasa sa povesteasca intr-un eseu ce simtea mama ei cand o purta in brate.
„Cu acea ocazie parintii mi-au spus adevarul. Nu a fost traumatizant. Ideea unui «altundeva» misterios m-a fascint si am inceput sa am fantezii despre originea mea”, a povestit regizoarea de origine romana pentru iodonna.it.
Si-a facut o misiune din a-si descoperi originile si, dupa ce a cautat fara incetare printre foarte multe documente menite sa o ajute sa isi cunoasca familia biologica, a dat peste un certificat ce continea numele fratelui ei de sange, Gerard. A descoperit ca si acesta fusese adoptat, insa traia in Belgia. Cei doi au pornit impreuna intr-o calatorie pe firul vietii, pana la inceputurile lor pe acest pamant.
„Ani de zile m-am gandit sa fac un documentar care sa raspunda la intrebarea «cine sunt». Mereu am crezut ca formatul cel mai potrivit ar fi un road movie, pentru a reface drumul pe care parintii mei l-au facut cu masina pentru a ma lua de la Bucuresti. Mi-au spus ca au auzit zgomot de bombe pe drum, tocmai atunci incepea razboiul civil”.
Dorinta de a face acest film a invins teama de a trai aproape 20 de zile cu camera de filmat indreptata spre ea, intr-un habitaclu de masina, alaturi de un barbat strian, dar care ii era frate biologic. Cei doi au facut eforturi pentru a crea o conexiune intre ei. Au stabilit rapid o legatura, iar cand au ajuns in Romania au mers la casa mamei lor biologice, unde, odata ajunsi, Rebeca s-a lasat coplesita de emotii:
„Mi-era teama ca nu voi fi acceptata sau inclusa intr-un nucleu din care, de fapt, nu faceam parte. Neincrederea initiala s-a transformat, in timp, in sustinere. Iar acum, chir de la distanta, familia mea biologica imi sustine proiectul”.
A descoperit in Romania ca mai are si alti frati:
„Am constientizat in aceasta calatorie ca, daca as fi crescut acolo, poate ar fi fost greu sa raman pe calea ce abuna. Toti ar trebui sa fim un pic mai constienti de alternativele pe care nu le-am experimentat.
- Surse: viva.ro, stiridiaspora.ro
- Foto: Facebook
