ANCHETA: Dintre copiii nevoiti sa se refugieze, cei ucraineni raporteaza într-o proportie mai mare sentimente negative / Dintre copiii refugiati din alte tari decat Ucraina, aproape un sfert (23%) nu merg la scoala / Numarul de copii din Ucraina care spera sa se reintoarca acasa e mai mare decat al celor din alte tari afectate de conflicte
- Proportia copiilor din Ucraina care au raportat tristete sau tensiune crescuta a fost considerabil mai mare decat cea a copiilor refugiati proveniti din alte tari; Copiii raporteaza sentimente de furie (20%), disperare (17%), frica pentru viata lor (15%) si cosmaruri recurente (12%).
- Copiii refugiati resimt îngrijorare cu privire la viitor (45%), neliniste (32%) si dificultate de a dormi (31%);
- 56% dintre copiii refugiati din alte tari decat Ucraina au declarat ca s-au simtit în pericol pe parcursul calatoriei lor (comparativ cu 18% dintre copiii din Ucraina);
- În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari si 25% dintre copiii din alte tari decat Ucraina au declarat ca spera sa se întoarca acasa, peste jumatate dintre copiii mai mici (58%) si 63% dintre ucraineni au raspuns afirmativ;
- Dintre copiii refugiati din alte tari decat Ucraina care au raspuns la ancheta, aproape un sfert (23%) nu merg la scoala. Un numar mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la scoala (5%).
Daca mai mult de unu din trei copii (38%) care au fost nevoiti sa se refugieze din tarile lor declara ca se simt mai putin fericiti de cand si-au parasit tara de origine, proportia copiilor din Ucraina care au raportat tristete sau tensiune crescuta a fost considerabil mai mare decat cea a copiilor refugiati proveniti din alte tari. Astfel, un studiu realizat de Salvati Copiii (Speranta si rau. Experientele copiilor în cautarea sigurantei în Europa) a relevat niveluri similare de nefericire (57%, fie foarte nefericiti, fie ceva mai putin fericiti) în randul copiilor ucraineni chestionati. Dintre copiii refugiati din alte tari decat Ucraina care au raspuns la ancheta, aproape un sfert (23%) nu merg la scoala. Un numar mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la scoala (5%), dar este mult mai probabil ca acestia sa frecventeze scoala online (18% doar online, 11% frecventeaza si fizic si online).
Copiii refugiati prefera sa mearga fizic la scoala
Dintre copiii din alte tari decat Ucraina care au raspuns, aproape un sfert (23%) nu merg la scoala. Un numar mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la scoala (5%), dar este mult mai probabil ca acestia sa frecventeze scoala online (18% doar online, 11% frecventeaza si fizic si online). Peste o treime dintre copiii care au raspuns ca nu au ajuns în tara de destinatie au indicat ca nu sunt la scoala.
Dintre copiii care frecventeaza scoala fizic sau atat fizic, cat si online, 87% si-au exprimat preferinta pentru educatia cu prezenta fizica fata de cea online, iar 72% dintre copiii care frecventeaza scoala fizic sau atat fizic, cat si online au confirmat ca se simt mai putin singuri atunci cand merg la scoala fizic, iar 60% au confirmat ca îsi pot face prieteni din tara gazda într-un cadru scolar fizic. Acest lucru dubleaza cercetarea facuta de organizatia Salvati Copiii în 2022 care descoperea „o relatie directa între prezenta la scoala si sentimentul de viata împlinita si de apartenenta al copiilor”.
“Fiecare copil dislocat din tara sa trebuie sa fie tratat cu demnitate, sa-i fie satisfacute nevoile esentiale si sa i se respecte drepturile. O atentie speciala trebuie acordata sanatatii psiho-emotionale si, în stransa legatura, instrumentelor de integrare educationala si sociala. Mersul la scoala este esential pentru legaturile sociale si, astfel, pentru bunastarea emotionala a acestor copii”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.
Trei sferturi dintre copiii care au raspuns la chestionar au declarat ca exista servicii pe care le doresc sau de care au nevoie, dar la care nu au acces, indiferent de tara de origine, de varsta sau sex. Dintre acele servicii de care au nevoie, dar la care nu au acces, cele mai frecvente sunt locurile de practicare a hobby-urilor (cum ar fi sportul, muzica, arta), locurile de întalnire cu prietenii sau de petrecere a timpului liber, urmate de servicii de sanatate sau medicale, precum accesul la un medic sau un spital.
Copiii refugiati manifesta emotii negative si îngrijorare fata de viitor
Dificultatile comune pe care le mentioneaza copiii refugiati includ îngrijorarea cu privire la viitor (45%), nelinistea (32%) si dificultatea de a dormi (31%).
Noua din zece dintre copiii care au raspuns vorbesc cu cineva atunci cand au nevoie, apeland adesea la parinti, prieteni din tara de origine si colegi din tara gazda drept confidenti. Cu toate acestea, mai putin de unu din cinci a cautat asistenta din partea serviciilor guvernamentale, ceea ce subliniaza nevoia ca guvernele sa faca serviciile de sanatate mintala si de asistenta psihosociala mai usor disponibile si mai adecvate pentru acest grup vulnerabil.
Emotiile negative s-au manifestat cel mai frecvent ca sentiment de îngrijorare fata de viitor (45%), neliniste (32%), dificultati de a adormi sau insomnie (31%), lipsa de energie pentru a face sarcinile de zi cu zi (30%) si singuratate (28%). Copiii raporteaza, de asemenea, sentimente de furie (20%), disperare (17%), frica pentru viata lor (15%) si cosmaruri recurente (12%).
Cei mai multi copii s-au simtit în pericol pe parcursul drumului din tara lor pana la tara în care s-au refugiat
56% dintre copiii din alte tari decat Ucraina au declarat ca s-au simtit în pericol pe parcursul calatoriei lor (comparativ cu 18% dintre copiii din Ucraina), o mare parte raportand ca au simtit acest pericol din cauza politiei (65%) si a granicerilor (50%), iar alti 6 din 10 au spus ca se simt în pericol din cauza contrabandistilor.
Niciun copil din Ucraina care a raspuns la chestionar nu a spus ca se simte în pericol din cauza politiei sau a traficantilor, iar un procent mult mai mic (12%) a raportat ca se simte în pericol din cauza granicerilor. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca cetatenii ucraineni pot calatori fara viza în tarile europene – fara a fi necesar sa fie introdusi ilegal peste granite, în timp ce copiii din tari precum Siria si Afganistan trebuie adesea sa treaca neoficial pentru a putea solicita protectie la frontierele unde autoritatile i-au respins violent.
În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari si 25% dintre copiii din alte tari decat Ucraina au declarat ca spera sa se întoarca acasa, peste jumatate dintre copiii mai mici (58%) si 63% dintre ucraineni au raspuns afirmativ.
Copiii din Ucraina au mentionat în mod constant separarea de tatii lor, care nu pot parasi tara, conform legii martiale. În total, 30% dintre reprezentantii copiilor au declarat ca au fost nevoiti sa-si lase membrii apropiati ai familiei în tara de origine.
Fisa tehnica: Salvati Copiii a organizat, în perioada septembrie-noiembrie 2023, 18 discutii de grup tematice care au implicat 95 de copii din sapte tari, a intervievat 52 de profesori din 11 tari si a adunat raspunsuri la un chestionar detaliat de la peste 222 de copii si 279 de reprezentanti ai copiilor din 10 tari. Participantii la discutiile de grup tematice au fost din Afganistan, Angola, Republica Democrata Congo, Etiopia, Gambia, Irak, Maroc, Siria si Ucraina. Respondentii la chestionar au fost din Algeria, Afganistan, Bangladesh, Iran, Irak, Nigeria, Pakistan, Somalia, Sudan, Siria si Ucraina.
Analiza nevoilor copiilor refugiati din Ucraina si a copiilor migranti în general, împreuna cu propuneri de masuri si un schimb de experienta complex cu alte state pe tema integrarii copiilor si familiilor migrante
sunt dezbatute în cadrul conferintei internationale " Mai bine pregatiti pentru integrarea copiilor migranti - bune practici si provocari", care are loc la Bucuresti în perioada 20-21 martie.
Avand în vedere dificultatile în accesarea serviciilor de educatie si sociale, consideram ca preluarea practicilor de educatie incluziva si de integrare din experienta tarilor care s-au confruntat anterior cu valuri de migratie poate aduce îmbunatatiri în abordarea problemelor de integrare educationala a persoanelor din Ucraina si a altor copii refugiati în Romania. Una dintre tarile de inspiratie este Norvegia, tara de destinatie pentru migranti, unde au fost adoptate politici si practici axate pe o educatie lingvistica adaptata pentru elevii care au o alta limba materna decat norvegiana. În acelasi timp, alte practici si proiecte care vizeaza integrarea sociala a migrantilor în Norvegia si în alte state, pot constitui, de asemenea, o sursa de inspiratie.
Conferinta "Mai bine pregatiti pentru integrarea copiilor migranti - bune practici si provocari" este una dintre activitatile proiectului „Better prepared for migrant children education – best practice transfer”
care beneficiaza de un grant de 180.000 € din partea Islandei, Liechtenstein si Norvegiei, din fonduri SEE si Norvegiene. Doua vizite de studiu în Norvegia ale reprezentantilor institutiilor relevante la nivel central si local din Romania completeaza schimburile de experienta din cadrul initiativei bilaterale.
- În ultimii doi ani, peste 2 milioane de copii au fugit din tarile lor de origine spre Europa. Acestia au fugit singuri sau împreuna cu familiile lor, predominant din cauza conflictului devastator din Ucraina, precum si a conflictelor din Siria, Afganistan, Republica Democrata Congo si din alte state, sau din cauza saraciei si a impactului schimbarilor climatice din tara lor de origine. Toti acesti copii s-au confruntat cu provocari semnificative, iar multi înca o fac.
Pana în prezent, Salvati Copiii Romania a oferit sprijin pentru 349.251 de persoane, dintre care 177.930 de copii ucraineni si 171.321 de adulti. Salvati Copiii a acordat o atentie deosebita furnizarii de servicii directe copiilor, parintilor si adultilor vulnerabili, dezvoltand interventii rapide pentru a raspunde situatiei de urgenta, dar si nevoilor de integrare ale acestora, prin oferirea de suport material si financiar, traducere si consiliere informationala, suport psiho-social, precum si îndrumare si consiliere pentru accesarea drepturilor si serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învatamant, a serviciilor medicale, a locurilor de munca si, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emotionala.
