În cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri din 2023, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor
- Aproximativ 3% dintre parinti afirma ca, în ultimul an, copilul lor a fost victima a abuzului sexual;
- În aproape doua treimi dintre cazuri agresorul este o persoana necunoscuta;
- În cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri din 2023, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor;
- Fetele- victime sunt mult mai predispuse la automutilare si autoînvinovatire.
Personalul care lucreaza cu copii si în preajma acestora, care nu e capabil sa respecte si sa protejeze drepturile si integritatea acestora, poate fi depistat de timpuriu daca se constata anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: boli psihice, comentarii negative la adresa copilului, lipsa atasamentului fata de copil, violenta fizica, etc. Organizatia Salvati Copiii Romania atrage atentia ca victima unui abuz sexual poate suferi repercusiuni traumatice grave, daca nu primeste ajutor de specialitate, respectiv servicii de consiliere sau de psihoterapie. Avand în vederea gravitatea acestei forme de traume, aceste servicii sunt acordate de cele mai multe ori pe o perioada lunga de timp, mai ales atunci cand victima este un copil.
Date statistice:
Dintre cele 13.340 de cazuri de abuz, neglijare si exploatare comise asupra copilului, în 1.192 de cazuri a fost vorba de abuz sexual, iar în 31 de cazuri de exploatare sexuala a copiilor, potrivit datelor furnizate de ANPDCA, pentru anul 2023 (ianuarie-septembrie 2023). Daca în ceea ce priveste cazurile de abuz fizic si emotional, repartitia pe sexe este comparabila, în cazurile de abuz sexual vorbim preponderant de fete: astfel, dintre cele 1.192 de cazuri, 1.062 au fost abuz sexual asupra fetelor.
Studiul national lansat de Salvati Copiii Romania în anul 2021 arata ca aproximativ 3% dintre parinti afirma ca, în ultimul an, copilul lor a fost victima a abuzului sexual, în aproape doua treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoana necunoscuta, iar 2,9% dintre adolescenti au declarat ca au fost obligati sa întretina relatii sexuale împotriva vointei lor, situatie care confirma nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor. Prin comparatie cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarca o crestere semnificativa a procentului parintilor care recunosc incidenta abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totusi, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, ca, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuala asupra copiilor nu ajung în atentia politiei ori a instantelor judecatoresti.
Identificarea celor cu înclinatii catre abuz sexual sau cu posibilitatea de recidiva se poate face prin solicitarea din partea angajatorului a unui certificat de integritate comportamentala, eliberat de Politie.
“Emotional, victimele se pot simti adesea vinovate si responsabile de abuz. De cele mai multe ori copiii abuzati sexual considera ca si-au facut rau propriului corp si se simt neputinciosi ca nu s-au putut apara. Atunci cand copiii nu pot marturisi abuzul sau atunci cand marturisesc si nu sunt crezuti, pot aparea semne ale starii de stres acut cum ar fi: insomnii, cosmaruri, lipsa poftei de mancare sau alte suferinte somatice. Lipsa de ajutor si de speranta sunt frecvente si sunt însotite de manie. De aceea este crucial ca adultii sa poata recunoaste semnele unui abuz asupra copilului”, spune Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.
Psihologul Salvati Copiii Mihaela Dinu explica semnele prin care recunoastem un copil-victima a abuzului:
Exista simptome de stres post-traumatic care pot duce la izolare, evitarea relatiilor cu cei din jur si comportamente autodistructive si automutilante. Adesea, copii victime traiesc sentimente de dezgust si murdarire. Pot începe sa manifeste comportamente negative, antisociale si agresive. Cel mai frecvent apare depresia, care poate ajunge chiar la forme grave.
Fetele-victime sunt mult mai predispuse la automutilare si autoînvinovatire, mai ales cand abuzul a fost de lunga durata si a fost comis cu violenta.
Factorii de agravare ai unui abuz sexual includ:
- gradul de constrangere si violenta folosita;
- durata abuzului;
- natura si severitatea abuzului;
- relatia cu cel care a abuzat.
Efectele pe termen lung ale abuzului sexual, aparute în urma unor multiple studii, sunt:
- Probleme psihologice (depresie, anxietate, stima de sine scazuta, sentimente de vinovatie, stres post-traumatic, etc.);
- Comportamente deviante (autoagresiune, consum de droguri, prostitutie, vagabondaj, etc.);
- Probleme relationale si sexuale în viata de adult (izolare sociala, promiscuitate sexuala, revictimizare, etc.);
- Tulburari de învatare;
- Tulburari de alimentatie;
- Tulburari de somn;
- Tulburari de somatizare.
Preventie
În ceea ce priveste abuzul sexual, o prima masura împotriva acestuia este încurajarea copiilor sa “nu pastreze secrete”, “sa spuna nu”, “sa povesteasca cuiva” si, mai ales, sa înteleaga ca “Niciodata nu este vina lui!”
Atunci cand abuzatorii sunt parintii sau persoane considerate de încredere si cu rol în educatia si protejarea copiilor, abuzul are de cele mai multe o forma continuata, iar marturisirea este foarte greu de facut.
În cazul în care abuzatorul este un parinte, copilul simte confuzie în ceea ce priveste sentimentele sale fata de acea persoana: “Daca tatal meu este asa rau, de ce totusi îl mai iubesc?”. De aceea, copilul trebuie ajutat sa-si separe sentimentele vis-a–vis de abuz si cele pe care le are fata de tatal agresor, datorita caracterului sau în general: “Ce a facut tatal tau a fost gresit, si ca adult, este responsabil pentru acel comportament rau, dar în general, s-ar putea sa nu fie o persoana rea.”
Reactiile sociale în astfel de cazuri sunt cele care descurajeaza de multe ori marturisirea unui abuz de catre copil. Din nefericire, multi copii sunt expusi, dupa abuz, unor reactii emotionale puternice, neîncredere din partea celorlalti, ceea ce ar putea influenta în mod negativ întelegerea abuzului, imaginea de sine, abilitatea de a avea încredere în ceilalti. Copilul trebuie ajutat sa-si corecteze gandurile dezadaptative, de genul: “Nimeni nu este de încredere.”, “Mama ma uraste ca am facut-o de rusine.”
În cazul în care copilul are încredere în persoanele din jurul sau si se simte în siguranta, el va recunoaste ca a fost abuzat.
Cea de-a doua masura este educatia privind recunoasterea unor forme de abuz sexual.
Copiilor trebuie sa li se dezvolte vocabularul, în special cel legat de partile corpului si organe genitale. Educatie care poate fi facuta de la varste foarte mici, înca de la gradinita, prin care sa li se explice cu un limbaj adecvat varstei, ce însemna un abuz asupra propriului corp.
Copilul trebuie sa primeasca educatie care sa includa aspecte privind atingerile necorespunzatoare: atingeri bune / rele.
Atingerile bune: pupat pe obraz, atingere pe umar, strangere de mana;
Atingerile rele: lovit, atingerea sau mangaierea zonelor genitale de catre ceilalti.
Cea de-a treia masura, educatia privind o viata sexuala sanatoasa.
Aceasta trebuie facuta în functie de varsta copilului, cu un limbaj adecvat.
Cea de-a patra masura, învatarea abilitatilor de aparare ale copilului, legate de posibilitatea de a se apara si de a raspunde eficient unor posibilele atingeri necorespunzatoare si de a fi încurajati sa plece daca vreun adult îl atinge într-un mod “rau”.
Educatorii, profesorii, parintii si viitorii parinti, ar trebui sa învete abilitati de învatare non-violenta, fara abuz de orice fel.
Recomandarile Organizatiei Salvati Copiii pentru Guvernul si Parlamentul Romaniei sunt urmatoarele:
- Revizuirea legislatiei penale pentru a asigura protectia adecvata a copiilor împotriva abuzurilor sexuale. Acest lucru include masuri transmise anterior autoritatilor de Salvati Copiii cu privire la reconsiderarea dispozitiilor Codului Penal care incrimineaza actul sexual cu un minor sub 16 ani, inclusiv reducerea diferentei de varsta între faptuitor si copil de la 5 ani la 3 ani.
- Promovarea sistemului national de raportare a cazurilor de abuz, exploatare, neglijare asupra copiilor si îmbunatatirea colectarii de date privind abuzul sexual.
- În conformitate cu Strategia nationala pentru protectia si promovarea drepturilor copilului 2023-2027 “Copii protejati, Romania sigura”, initierea din acest an a procesului de extindere la nivel national a programelor de tip Barnahus, pe modelul creat de Salvati Copiii si aflat în derulare.
- Integrarea educatiei sexuale cuprinzatoare în curriculumul scolar gimnazial si liceal, axata cu prioritate pe informarea copiilor privind respectarea granitelor personale în relatiile cu alte persoane, recunoasterea comportamentelor abuzive si cunoasterea modalitatilor de raportare.
- Dezvoltarea si finantarea adecvata a serviciilor specializate pentru victimele abuzului sexual, care sa ofere gratuit servicii de consiliere, terapie si asistenta juridica, accesibile, adaptate nevoilor copiilor si distribuite echitabil în mediul urban si rural.
- Asigurarea accesului la formare continua pentru profesionistii din domeniul politiei, justitiei, sanatatii si educatiei, pentru a îmbunatati identificarea cazurilor de abuz sexual si asigurarea unor conditii si proceduri de audiere în acord cu demnitatea copiilor si a drepturilor lor de protectie si sprijin social, educational si psihologic.
- Dezvoltarea serviciilor de consiliere parentala atat la nivelul sistemului de servicii sociale locale, cat si în unitatile de învatamant prin intermediul cabinetelor de asistenta psihopedagogica.
- Stabilirea de obligatii legale în sarcina tuturor persoanelor juridice, publice ori private, de a-si întocmi politici proprii de prevenire, protectie, raportare si instrumentare a oricaror forme de abuz asupra copiilor, sub forma unor coduri de conduita ori regulamente destinate copiilor si adultilor implicati direct ori indirect în activitatile lor specifice.
În acest domeniu al protectiei copiilor împotriva abuzului sexual, Organizatia Salvati Copiii desfasoara urmatoarele activitati:
Prin cele 4 centre de consiliere din Bucuresti, Timisoara, Targu Mures si Iasi, specialistii Salvati Copiii ofera suport psihologic copiilor care au fost victime ale abuzurilor fizice, sexuale si emotionale, si consiliere parintilor pentru depasirea unor situatii dificile care pun în pericol dezvoltarea copiilor sau care genereaza riscuri. În 2023, 560 de copii au fost evaluati si au beneficiat de interventie terapeutica de tip consiliere/psihoterapie individuala si de grup, iar 522 de parinti au fost integrati în programe de educatie parentala, în vederea dezvoltarii de abilitati parentale pozitive. S-au desfasurat 3.340 de sedinte de consiliere adresate copiilor si 2.935 de sedinte de consiliere adresate parintilor.
În cadrul liniei de raportare esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizeaza raportarea continutului daunator (ilegal si legal) pentru copii si tineri în mediul online, în anul 2023 au fost primite 3.415 astfel de raportari, din care 42,82% (1.254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentand materiale generate chiar de catre minori (CSAM). Din 2016 pana la sfarsitul anului 2023, au fost primite 33.281 de astfel de notificari. Materialele identificate sunt trimise de catre specialistii Salvati Copiii catre IGPR, unde acestea sunt investigate, urmarind eliminarea continutului de pe internet, identificarea si asistenta oferita victimei, precum si anchetarea agresorilor.
Salvati Copiii a sustinut peste 35 de formari în domeniul protectiei copilului în perioada 2022-2023, într-un efort de a îmbunatati competentele specialistilor care lucreaza cu copii. Aceste formari au reunit peste 550 de experti din cadrul autoritatilor locale.
În cadrul acestor evenimente, Salvati Copiii a prezentat Politica sa privind protectia copiilor în cadrul activitatilor organizationale, subliniind importanta prevenirii abuzului si exploatarii sexuale. Aceasta initiativa, cunoscuta sub acronimul PSEA (Prevenirea Abuzului si a Exploatarii Sexuale), reafirma angajamentul organizatiei fata de siguranta si bunastarea copiilor si a persoanelor adulte vulnerabile. Salvati Copiii îsi asuma responsabilitatea crearii unui mediu sigur si sanatos pentru toti cei implicati în activitatile organizatiei.
Subliniem astfel obligativitatea fiecarei institutii de a avea un Cod de Conduita clar care sa includa aspecte ce condamna abuzul asupra copiilor. Aceasta initiativa vine în contextul cresterii constientizarii cu privire la vulnerabilitatile copiilor si adultilor expusi riscurilor. Salvati Copiii îsi reitereaza angajamentul de a continua sa lucreze în parteneriat cu autoritatile locale si specialistii din domeniul Protectiei Copilului pentru a asigura un viitor mai sigur pentru toti copiii.
