Elevii au dreptul de a beneficia de planuri individualizate de invatare, in vederea atingerii potentialului maxim al acestora, potrivit noului Statut al Elevului, publicat in Monitorul Oficial.
Conform documentului:
Art. 7. — „Elevii beneficiaza de urmatoarele drepturi in sistemul educational:
gg) dreptul de a beneficia de planuri individualizate de invatare, in vederea atingerii potentialului maxim al acestora, conform prevederilor legale in vigoare.”
In vechiul Statut nu apare dreptul elevilor la planuri individualizate de invatare. Pana acum, aceste planuri erau prevazute doar Regulamentul-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant si in Legea invatamantului preuniversitar.
Planul individual de invatare porneste de la rezultatele evaluarilor cu caracter formativ si sumativ. Sunt luate in considerare nevoile de invatare ale fiecarui elev. O alta caracteristica a acestor planuri se refera la faptul ca sunt dezvoltate in urma interactiunii dintre profesor si elev, parinte, potrivit Edupedu.
Noul Regulament-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant (ROFUIP) stabileste ca elevii vor avea pe parcursul unui an scolar cel putin un plan individualizat de invatare:
Art. 106 – „(10) Elevii vor beneficia pe parcursul unui an scolar de cel putin un plan individualizat de invatare, elaborat in urma evaluarilor sustinute si dupa interpretarea rezultatelor de catre cadrul didactic, care va fi folosit pentru consolidarea cunostintelor, pentru intreprinderea unor actiuni de invatare remediala si pentru stimularea beneficiarilor primari capabili de performante superioare.”, scrie Edupedu.
In vechiul Statut nu apare dreptul elevilor la planuri individualizate de invatare. Pana acum, aceste planuri erau prevazute doar Regulamentul-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant si in Legea invatamantului preuniversitar.
Articolul 85 – „(3) In vederea atingerii competentelor vizate, cadrele didactice realizeaza planuri individualizate de invatare. Acestea reprezinta un instrument de planificare si monitorizare a invatarii la nivelul fiecarui elev, care sta la baza individualizarii oportunitatilor de invatare pe care le ofera scoala.
(4) Planul individual de invatare are urmatoarele caracteristici:
a) porneste de la rezultatele evaluarilor elevului cu caracter formativ si sumativ;
b) ia in considerare nevoile de invatare ale fiecarui elev, care sunt diferite si, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c) valorifica experientele de invatare anterioare ale elevului;
d) stabileste obiectivele pe termen imediat si pe termen lung ale elevului;
e) proiecteaza noile experiente de invatare in functie de nevoile, interesele si ritmul elevului;
f) este dezvoltat in urma interactiunii dintre profesor, elev si parinte.
(5) Planul individualizat de invatare este parte componenta a portofoliului educational al elevului.”
De ce considera profesorii ca planurile de invatare individualizate sunt inutile: „Noi facem asta de multa vreme. Va fi o hartogaraie in plus”
„Dascalii sunt obligati sa ofere sprijin fiecarui elev in functie de nivelul la care se afla acesta si in asa fel incat sa poata recupera materia sau, de ce nu, chiar sa faca performanta. O idee care arata foarte frumos pe hartie, dar care, in realitate, nu este decat o forma fara fond”, a explicat Ruxandra Achim, profesoara de Limba romana la liceul I.L.Caragiale din Bucuresti, potrivit Adevarul.
Aceasta considera ca misiunea de a ridica nivelul unui elev este a profesorului, dar si a parintilor:
„Au scris treaba asta si au impresia ca au adus o mare modernizare sistemului de invatamant. Insa pentru a ridica nivelul unui elev slab sau cu rezultate mediocre trebuie sa se implice profesorii, intr-adevar, dar si parintii copiilor. Altfel sunt inutile. Daca tu, dascal, recomanzi o lectura suplimentara, anumite fise de lucru, anumite teste, exercitii, iar elevul nu este sustinut de familie, indrumat de parinti, atunci nu am facut nimic. Totul va fi doar praf in ochi, inca o masura doar pe hartie si atat”, considera profesoara.
Planul individualizat de invatare este conceput de profesorul de la clasa pornind de la rezultatele evaluarilor cu caracter formativ si sumativ. Dascalul analizeaza hibele elevului, modul in care intelege informatiile primite si sunt luate in calcul si notele copilului coroborate apoi cu bagajul real al cunostintelor sale. Practic, profesorul face o „radiografie” a nivelului la care se afla intr-un anumit moment elevul iar apoi, in functie de asta, ii vine in ajutor cu o serie de recomandari.
„Dupa ce faci o serie de evaluari, poti sa ai o imagine de ansamblu cu privire la nivelul fiecarui elev, iar apoi predarea ar trebui adaptata in asa fel incat sa atingi toata scala aceasta de nevoi pe care le are un copil. Caci el nu poate face analiza unui text literar daca nu a citit acea opera. Elevului i se poate recomanda parcurgerea sub forma de rezumat a actiunii pe baza unor fise.
Apoi analizarea unor concepte dar su integrarea acestora in exercitiile specifice examenului de Bacalaureat. Ajutorul primit din partea familiei, incurajarea si sustinerea sa de catre parinti sunt primordiale insa”, explica Ruxandra Achim, potrivit aceleiasi surse.
Mai mult decat atat, aceasta considera conceperea acestor planuri individualizate de invatare complicata, caci elevul trebuie sa lucreze nu numai acasa, ci si la clasa:
„In momentul in care intr-o clasa ai in vedere doi, trei elevi cu un nivel de pregatire ceva mai scazut, practic vei fi obligat sa-i sacrifici pe ceilalti care au un nivel superior de pregatire. Ceea ce nu este corect. Stiti cum mi se pare aceasta masura a planurilor individualizate? Este exact ca povestea aia de dupa simularea la Evaluarea nationala cand au stat ei stramb si au cugetat drept si au zis 5 minute de ortografie la inceputul fiecarei ore.
Trebuie sa-l faci si pe copil sa-si doreasca sa invete, sa recupereze, sa fie mai bun, sa constientizeze nevoia de ajutor, sa vrea sa primeasca acest ajutor. Doar asa vom asista si la efecte benefice”, considera prof. Achim.
Aceasta mai sustine ca planul individualizat de invatare este un concept vechi, pus in practica la clasa de catre toti profesorii care acum vor fi ingropati in documente, tabele, situatii scise etc:
„O birocratie in plus pentru ceva ce oricum era bifat de noi la clasa. Sigur ne vor obliga sa trecem totul pe hartie si n vom ingropa in hartogaraie”, spune profesoara.
Psihologul Radu Leca: „Cu toate planurile din lume, un elev de nota 2 n-are nici o sansa la reabilitare educationala”
Psihologul Radu Leca este de parere ca, intr-adevar, elevii trebuie sustinuti, ajutati si indrumati pas cu pas, insa nu intelege cum gestioneaza sistemul problema elevilor de nota 2, pe care nu ii intereseaza scoala si care nu isi doresc sa invete. Caci planurile de invatare tintesc inclusiv aceasta categorie.
„Profesorii vor fi depasiti de situatie. Si vor afirma ca au incercat dar nu au putut fiindca nu au cu cine, pentru ca problemele, hibele, lipsurile copilului ii depasesc. Unii nici macar nu vor incerca sa-i ajute pe elevii foarte slabi. Doar se vor preface. Interesul multor profesori, in acest moment, nu este sa munceasca in plus cand ar putea avea rezultate doar din pix”, sustine psihologul Radu Leca, pentru Adevarul.
„Avem de-a face cu copii care se chinuie efectiv sa gaseasca resursele necesare pentru a intelege un basic din ceea ce ii se spune ca sa poata face fata, psiho-emotional, unui element denumit integrare. Copiii de nota 2 au cel putin doua probleme afective: o tulburare de anxietate sau de depresie sau un abuz fizic sau emotional in curs. Exista posibilitatea, in plan secundar, ca din punct de vedere al raspunsului de cognitie, copilul sa nu treaca mai mult de 100 de puncte IQ. Si atunci el nu va putea niciodata, decat poate cu efortul supraomenesti, sa ia nota de trecere”, mai spune specialistul.
Radu Leca: „In momentul de fata, romanii nu-si doresc sa mai invete”
Radu Leca face o radiografie a intregului sistem de invatamant care pare ca se duce cu totul de rapa:
„Materia pentru Bacalaureat s-a injumatatit, gradul de dificultate al subiectelor este din ce in ce mai scazut daca facem o comparatie cu anii 2.000, de exemplu. Trebuie sa spunem lucrurilor pe nume: cand la nivel national exista 60.000 de copii care nu vor sa mai termine clasa VIII-a, inseamna ca sistemul nu functioneaza. Nu functioneaza din cauza politicilor de educatie, din cauza lipsei strategiilor dar observam aici un trend care se contureaza din ce in ce mai clar: In momentul de fata, romanii nu-si doresc sa mai invete”.
- Surse: edupedu.ro
- Foto: Freepik
