Fericirea este data de... gene

Multumirea fara sfarsit este aproape imposibila, sugereaza un nou studiu. Dar poate fi surprinzator de aproape pentru multi dintre noi. Descoperirile acestui studiu pot explica de ce unele persoane sunt nefericite in ciuda faptului ca au noroc, in timp ce altii raman veseli chiar in situatii critice. "Au existat ipoteze in randul psihologilor ca fericirea este determinata primar de gene si este stabilita de caracteristicile personalitatii inca inainte de a ne naste", sustine Richard Lucas, conducatorul ultimului studiu si profesor de psihologie la Universitatea de Stat Michigan.

Multumirea fara sfarsit este aproape imposibila, sugereaza un nou studiu. Dar poate fi surprinzator de aproape pentru multi dintre noi. Descoperirile acestui studiu pot explica de ce unele persoane sunt nefericite in ciuda faptului ca au noroc, in timp ce altii raman veseli chiar in situatii critice. "Au existat ipoteze in randul psihologilor ca fericirea este determinata primar de gene si este stabilita de caracteristicile personalitatii inca inainte de a ne naste", sustine Richard Lucas, conducatorul ultimului studiu si profesor de psihologie la Universitatea de Stat Michigan.

Psihologul considera ca genele determina in proportie de o treime sau chiar de jumatate ca o persoana sa se simta fericita sau nu.

Alti factori se impart intre evenimentele majore care ne pot schimba viata, cum ar fi sa castigam la loterie sau sa pierdem pe cineva drag, dar si evenimente zilnice, cum ar fi stresul de la locul de munca sau sa ramanem prinsi in trafic. Cercetatorii americani au analizat datele din doua studii recente, unul german si unul britanic, la care au participat peste 17.000 de persoane. Predispozitiile mostenite pentru multumire si fericire s-au dovedit a fi factori consistenti de-a lungul anilor. Nivelul de multumire s-a modificat dupa anumite perioade, in functie de evenimentele majore din viata individului. "De exemplu, o persoana care s-a casatorit in 1990 poate experimenta un sentiment mai intens de fericire pentru anul respectiv", a explicat psihologul Richard Lucas.

Un alt psiholog, de la Michigan's Hope College, se declara de acord cu descoperirile colegilor sai, care demonstreaza de fapt ca "raspunsul nostru emotional la evenimentele pozitive sau negative are o viata mult mai scurta decat lumea ar fi tentata sa creada". David Myers mai crede ca sentimentul de bine este influentat si de stilul de viata.

Un alt studiu arata ca exista si diferente in functie de sex. Astfel, cercetatorii suedezi sustin ca o gena responsabila de aparitia depresiei in cazul fetelor de fapt ii poate proteja pe baieti de simptomele depresive. Cele doua gene studiate de oamenii de stiinta de la Universitatea din Uppsala, 5-HTT si MAOA, joaca un anumit rol in modul in care creierul "manageriaza" semnalul dat de anumite substante chimice, cum ar fi dopamina si serotonina.  

Citeste tot articolul in: Gandul

28 Februarie 2007