Radiografia situatiei copilului în Romania, în 10 puncte esentiale. Salvati Copiii Romania cere Guvernului un plan de masuri imediate

Radiografia situatiei copilului în Romania, în 10 puncte esentiale: Neparticipare scolara ridicata, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sanatate, precaritate a bunastarii emotionale, abuz sexual, decalaj semnificativ urban/rural

Salvati Copiii Romania cere Guvernului un plan de masuri imediate

• Multi copii romani au probleme frecvente legate de somn (cu o incidenta care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani), se simt frecvent nervosi (cu o incidenta de pana la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanenta (32% din fetele de 15 ani);
• Procentul neparticiparii scolare creste odata cu varsta, atingand 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani si 19,01% în cazul celor de 16 ani;
• Peste jumatate de milion de copii (536.000) au avut recent cel putin un parinte plecat la munca în strainatate;
• 46% dintre copii declara ca parintii lor recurg la pedeapsa corporala, un procent mult mai mare decat cel al parintilor care admit ca folosesc astfel de pedepse.
• Peste jumatate dintre copiii romani (55,1%) îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite;
• Conform OCDE, Romania este unul dintre statele în care diferenta de performanta generata de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
• Dintre sesizarile cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore, mai putin de 20% sunt finalizate prin trimiterea în judecata a agresorilor.

• Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Desi neajunse înca la varsta majoratului, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere.

Unu din cinci copii romani nu ajunge sa finalizeze scoala la timp, Romania fiind statul membru al UE cu cel mai scazut nivel de participare în educatie la varsta finalizarii învatamantului obligatoriu (81%); anual, peste 7.000 de copii romani se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere; peste jumatate de milion de copii au avut recent cel putin un parinte plecat la munca în strainatate; în mediul rural, rata mortalitatii infantile continua sa fie sensibil mai ridicata în comparatie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Tinand seama de datele îngrijoratoare care reflecta situatia copilului din Romania, Organizatia Salvati Copiii atrage atentia Guvernului Romaniei ca este nevoie de politici sociale integrate, care sa restabileasca imediat dreptul tuturor copiilor la sanatate si educatie de calitate si în conditii de echitate. 

Salvati Copiii Romania va prezinta analiza principalilor indicatori care reflecta situatia copilului roman:

1. Saracie si excluziune sociala

Copiii Romaniei continua sa fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflandu-se în risc de saracie sau excluziune sociala. În ceea ce priveste diferentele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indica în continuare mari decalaje, indicatorul atingand (pentru toate grupele de varsta) un nivel de 18,9% în marile orase, 30,8% în orasele mici si 47,9% în mediul rural.

Datele statistice ilustreaza în mod clar efectul saraciei si inflatiei asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii. Analizand din perspectiva imposibilitatii de a-si permite, macar o data la doua zile, o masa cu peste, carne sau proteina vegetala echivalenta, observam ca tendinta este una îngrijoratoare la nivelul întregii populatii (procentul crescand de la 19,2 în 2021 la 22,1 în 2022), familiile cu copii fiind cele care au suportat în principal acest impact (cu o crestere de la 17,7% în 2021 la 22,9% în 2022 a proportiei celor confruntate cu aceasta imposibilitate), în timp ce situatia familiilor fara copii s-a îmbunatatit usor (de la 21,2% în 2021 la 20,9% în 2022). Cu toate acestea, situatia a ajuns sa fie de-a dreptul dramatica în randul familiilor cu trei sau mai multi copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) dintre acestea neputandu-si permite o hrana adecvata în 2022, fata de 17,5% în 2019 si 23,6% în 2021.

Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai multi copiii nu îsi permit sa mentina locuinta adecvat încalzita. Analizand evolutia acestui indicator, în functie de structura familiei, observam ca familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetica (cu o crestere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparatie cu familiile fara copii (10,6% în 2021 si 12,6% în 2022), iar familiile cu 3 sau mai multi copii înregistreaza o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetica (de la 13,3% în 2021 la 27,4% în 2022).

2. Participarea la educatie

Conform OCDE, Romania este unul dintre statele în care diferenta de performanta generata de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variatia de performanta explicata strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminand toti ceilalti factori) atinge, în Romania, nivelul de 25,8%, în comparatie cu o medie OCDE de 15,5% si în crestere fata de valoarea înregistrata de tara noastra la testarea anterioara (18%).

Diferenta de punctaj mediu, la matematica, între elevii cei mai avantajati si cei mai dezavantajati este de 132 de puncte în cazul Romaniei (fata de o medie OCDE de 93 de puncte), în crestere cu 24 de puncte fata de editia anterioara a testarii. De altfel, Romania este indicata si printre tarile în care aceasta diferenta generata de statutul socioeconomic s-a adancit semnificativ în ultimii 10 ani, ca exceptie de la tendinta generala la nivelul OECD (unde aceasta diferenta a suferit doar o crestere minora).

Cuprinderea în educatia timpurie este extrem de scazuta pentru nivelul anteprescolar, în conditiile în care studiile arata ca o interventie sustinuta de la cele mai mici varste ar putea aduce o egalizare a sanselor, cu investitii reduse. În Romania, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educatie timpurie (înjumatatit fata de 1,6% în 2020 si comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1%  în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scadere drastica fata de 21,1% în 2020 si fata de 33,3% media UE).

Probleme semnificative legate de participarea la educatie apar înca de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii romani care au varsta corespunzatoare acestui nivel de educatie, dar nu sunt cuprinsi în scoala, iar procentul creste odata cu varsta, atingand 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani si 19,01% în cazul celor de 16 ani.

Un copil din cinci nu ajunge sa finalizeze scoala la timp, Romania fiind statul membru al UE cu cel mai scazut nivel de participare în educatie la varsta finalizarii învatamantului obligatoriu (81%).

Aproape jumatate dintre elevii romani de 15 ani au competente scazute la matematica (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrandu-se si în cazul stiintelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).

Pentru Romania, procentul elevilor cu performante de top în cel putin o arie curriculara testata este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33,2%) au obtinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în crestere fata de 29,8% în 2018).

Nu doar rezultatele testarii PISA ilustreaza nevoia urgenta a unei serioase reforme curriculare, ci si opinia elevilor. Astfel, conform unui sondaj reprezentativ la nivel national, în zece ani (între 2013 si 2023), în Romania, s-a înjumatatit proportia elevilor care considera ca materia învatata la scoala le va fi de folos în viitor (de la 66% la 33% - pe primele doua niveluri de satisfactie), o tendinta similara înregistrandu-se si în ceea ce priveste rolul scolii în dezvoltarea intereselor si pasiunilor personale (de la 62% la 34%).

Un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerinte educationale speciale (CES). În peste jumatate (54,7%) dintre scolile unde învata si elevi cu cerinte educationale speciale, consilierul scolar vine doar saptamanal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiaza de serviciile unui consilier scolar permanent, arata o ancheta Salvati Copiii Romania. În anul scolar 2022-2023, au fost cuprinsi în învatamantul de masa 46.779 de copii si adolescenti cu cerinte educationale speciale si 19.023 de copii si adolescenti în învatamantul special, arata datele Ministerului Educatiei. 

Conform noii Legi a Învatamantului Preuniversitar, orientarea scolara pentru acesti elevi se va realiza în ciclurile primar, gimnazial si liceal, pe baza unui sistem complex de sprijin educational organizat pe patru niveluri: bazal, suplimentar, intensiv si special. Pentru implementarea acestei abordari, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuti, consilieri scolari, psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali si cadre didactice de sprijin si itinerante. Din experientele relatate de specialisti, reprezentantii scolilor ori de catre parinti, nu doar în mediul rural, ci si în comunitatile urbane dezvoltate economic, programele scolare adaptate si ghidurile pentru parinti lipsesc, scolile nu dispun de spatii speciale pentru derulare de activitati specifice si este mentionata absenta serviciilor de sprijin psiho-educational pentru a fi integrati si mentinuti în învatamantul de masa.  

3. Protectia copiilor cu parinti plecati la munca în alte tari

Peste jumatate de milion de copii (536.000) au avut recent cel putin un parinte plecat la munca în strainatate, iar consecintele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expusi copiii sunt semnificative:

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca în strainatate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparatie cu ceilalti copii;
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca în strainatate au o probabilitate dubla, prin

comparatie cu ceilalti copii, de a fuma frecvent;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca în strainatate au o probabilitate de sase ori mai

mare de a genera conflicte cu ceilalti copii;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca în strainatate au o probabilitate de peste sase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substante interzise, în comparatie cu ceilalti copii;
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca în strainatate au o probabilitate de doua ori mai

mare decat în randul celorlalti copii sa aiba un comportament agresiv fata de alti copii[17].

4. Violenta împotriva copiilor

Conform unui raport reprezentativ la nivel national, 46% dintre copii declara ca parintii lor recurg la pedeapsa corporala, un procent mult mai mare decat cel al parintilor care admit ca folosesc astfel de pedepse. Unu din 10 copii marturiseste ca este victima a acestei forme de violenta des sau foarte des, cu o incidenta mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decat atat, raspunsurile copiilor indica persistenta unor forme severe de violenta din partea adultilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intentionate (1%) sau pedepsele fizice care necesita spitalizare (1%).  

În ceea ce priveste abuzul sexual, acelasi raport al Organizatiei Salvati Copiii arata ca 3% dintre parinti cunosc faptul ca unul dintre copiii lor a fost victima a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoana straina. Raspunsurile copiilor indica o incidenta a abuzului sexual care variaza între 1% si 5%, în functie de dimensiunea/forma de abuz masurata, iar, indiferent de tipul de abuz, incidenta creste odata cu varsta copiilor.  

Pe langa incidenta îngrijoratoare, fenomenul abuzului sexual împotriva copiilor genereaza îngrijorare si în ceea ce priveste cadrul institutional si procedural de sanctionare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvati Copiii pe baza consultarilor cu profesionistii din domeniu:

-        În interactiunea cu personalul judiciar si extra-judiciar implicat în procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiti sa relateze evenimentele traumatice de cel putin 6,             ajungandu-se însa si la 10 repetari în unele situatii.

-        Faptul ca nu toti profesionistii implicati sunt formati în comunicarea cu victimele copii genereaza ”pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, în 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmarirea penala, 25% dintre plangeri sunt închise datorita insuficientei probelor, în 5% dintre dosare acuzatul este gasit nevinovat, 12% dintre dosare se încheie cu acorduri de recunoastere a vinovatiei si în doar 8% dintre dosare se ajunge la pronuntarea unei pedepse.

5. Bullyingul

Desi tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continua sa creasca atat ca incidenta, cat si ca gravitate, în lipsa unor masuri adecvate de raspuns.

Astfel, potrivit unei consultari realizate de Organizatia Salvati Copiii cu aproape 4500 de elevi:

• 99% dintre elevi sunt familiarizati cu termenul de bullying;
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situatiilor de bullying în scoala unde învata,

28% dintre respondenti afirmand ca au asistat cu frecventa ridicata (des si foarte des) la astfel de situatii;

• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirma ca au asistat la situatii de bullying în clasa,

21% afirmand ca frecventa acestor situatii a fost ridicata;

• În grupul de prieteni - incidenta fenomenului pare a fi mai redusa, aproape jumatate dintre

elevi (45%) spunand ca au asistat la astfel de situatii în grupul de prieteni, în timp ce frecventele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;

• Retelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asista frecvent la situatii de

bullying – 79% dintre ei afirmand ca au asistat la astfel de situatii, iar 45% declarand ca asista la cyberbullying des sau foarte des;

• Aproape jumatate dintre respondenti (49%) afirma ca au fost victime ale bullyingului, în timp

ce 1 din 10 spune ca s-a aflat des sau foarte des în astfel de situatii;

• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit ca s-au aflat în pozitia de autor al actelor de bullying, în schimb proportia celor care admit frecvente ridicate ale acestui comportament este de doar 2%;
• Trei sferturi dintre copii (74%) sustin ca discuta cu adultii despre situatiile de bullying, iar

22% din ei afirma ca fac acest lucru rar sau foarte rar;

• Peste trei sferturi dintre respondenti (77%) afirma ca, în situatii de bullying, adultul care

intervine este profesorul diriginte. Cu o frecventa mai redusa (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alti elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul scolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenti sustin ca nimeni nu intervine în astfel de situatii.

6. Accesul la servicii de sanatate

Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Desi neajunse înca la varsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere.

Desi semnificativ mai mica fata de acum 20 ani, rata mortalitatii infantile înregistrata de tara noastra continua sa fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) si depaseste media înregistrata la nivelul anului 2004 în cele 27 de state membre în configuratia actuala a Uniunii.

În mediul rural, rata mortalitatii infantile continua sa fie sensibil mai ridicata în comparatie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).

Analizand situatia copiilor si familiilor din mediul urban si cel rural, observam ca persista disparitatile severe în accesul la sanatate, în conditiile în care în mediul rural se afla doar:

-        10% din spitale

-        0,2% din cabinetele stomatologice scolare

-        13,5% din cabinetele medicale scolare

-        40% din cabinetele de medicina de familie si 32,8% din medicii de familie

-        33% din farmacii.

Dscrepantele pe medii de rezidenta privind asigurarea populatiei cu personal medical sunt evidentiate de numarul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai multi locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai multi locuitori unui medic stomatolog si de 5,3 ori mai multi locuitori unui farmacist.

Confruntate cu o dubla vulnerabilitate (mediul de locuire si statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezinta o categorie care necesita atentie si sprijin de urgenta din perspectiva asigurarii accesului la sanatate, atat pentru ele, cat si pentru viitorii lor copii:

-        una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii;

-        34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei

banilor sau din cauza distantei mari pana la primul cabinet;

-        50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii mentioneaza ca

analizele, ecografiile, consultatiile nu au fost gratuite;

-        70% dintre gravide afirma ca nu au utilizat nici o metoda contraceptiva pana în prezent.

7. Bunastare  emotionala si comportamentele de risc

Nivelul bunastarii emotionale în cazul copiilor romani (masurat conform indexului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pe o scala de la 0 la 100) scade semnificativ odata cu varsta: în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la varsta de 11 ani, la 52 la varsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul baietilor de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani si 61,7 în cazul celor de 15 ani.

Acelasi raport al OMS releva o serie de probleme legate de bunastarea emotionala a copiilor romani: multi dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidenta care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervosi (cu o incidenta de pana la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanenta (32% din fetele de 15 ani).

Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii si adolescenti argumenteaza solid nevoia unor interventii rapide, prin programe solide de preventie si limitare a riscurilor la care sunt expusi cei mai tineri dintre cetatenii Romaniei:

-        Peste un sfert (27,3%) dintre adolescentii romani fumeaza produse din tutun;

-        Peste jumatate (50,1%) dintre adolescentii romani consuma alcool;

-        14% dintre copii au recunoscut ca au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei mentionand ca au prieteni implicati în astfel de activitati.

8. Copiii romani vor sa emigreze

În ultimii 20 de ani, numarul copiilor din Romania a scazut cu mai mult de un milion (de la aproape 4.800.000 la 3.740.300).

Peste jumatate dintre copiii romani (55,1%) îsi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, în vreme ce o treime dintre acestia si-ar dori sa-si continue studiile în strainatate. Printre principalele motive care i-ar determina sa emigreze se numara oportunitatile legate de educatie (26,3%), neîncrederea sau nemultumirea fata de conditiile de viata din Romania  (21,9%).

Desi în functie de mediul de locuire, copiii Romaniei sunt egal distribuiti între orase si sate masura în care le sunt asigurate drepturile continua sa fie marcata de semnificative disparitati, în detrimentul celor din mediul rural.

9. Protectia copiilor împotriva abuzului sexual

Consiliul Europei a estimat în 18 noiembrie 2020 (Ziua europeana a protectiei copiilor împotriva exploatarii si abuzurilor sexuale) ca, în Europa, „unul din cinci copii cade victima unei forme a abuzului sexual”, si se constata faptul ca majoritatea agresiunilor sexuale (între 70 si 85%) sunt initiate de o persoana pe care copilul o cunoaste si care apartine cercului sau social, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung în atentia politiei ori a instantelor judecatoresti. Dovada sunt datele statistice ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, în 2022 fiind înregistrate la nivelul serviciilor de asistenta sociala 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri între 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), în cazul carora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a initiat urmarirea penala a agresorului (1.108 cazuri în 2022 si 622 în primele sase luni ale anului 2023).

În Romania, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizari cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai putin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecata a agresorilor, iar pentru doua treimi (12.636) au fost adoptate solutii de clasare. De asemenea, a fost evidentiat faptul ca instantele judecatoresti si parchetele nu urmeaza o „practica stabila si coerenta”, conform solicitarii Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusa hazardului.

În mediul online, conform analizei Salvati Copiii, 29% dintre copii afirma ca au primit imagini sau video-uri cu continut care înfatiseaza nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet si 20% dintre copii afirma ca li s-au cerut fotografii sau video-uri care sa îi înfatiseze nud sau într-o ipostaza sexuala. De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvati Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizeaza continutul daunator pentru copii si tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportari, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentand materiale generate chiar de catre minori (CSAM). Din 2016 pana la sfarsitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificari. Materialele identificate sunt trimise de catre specialistii Salvati Copiii catre IGPR, unde acestea sunt investigate, urmarindu-se eliminarea continutului de pe internet, identificarea si asistenta oferita victimei, precum si anchetarea agresorilor.

Salvati Copiii a solicitat Guvernului Romaniei, Presedintiei si Parlamentului demararea urgenta a unui proces de reconsiderare si reelaborare a dispozitiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvati Copiii îsi ofera disponibilitatea de a contribui la gasirea celor mai adecvate solutii juridice de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor.

10.  Dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc

În ceea ce priveste implicarea copiilor în viata comunitatii, conform legislatiei actuale, nu exista obligativitatea înfiintarii unor structuri consultative ale copiilor. Autoritatile locale au facut eforturi sporadice de înfiintare a unor structuri de consultare a tinerilor, omitand dreptul la participare a copiilor.   

Asociatiile si consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor în procesele decizionale, prin asigurarea participarii lor în consiliile de administratie ale unitatilor de învatamant. Noua lege a educatiei (Legea 198/2023) nu a integrat solicitarile elevilor si ale Salvati Copiii de a permite participarea reala a copiilor în deciziile scolilor. La fel ca în anii trecuti, din cota rezervata parintilor, poate fi prezent în sedintele consiliilor de administratie ale scolilor un singur elev, cu conditia ca acesta sa fi împlinit 18 ani, legislatia nerespectand  principiul fundamental al participarii copiilor.

În domeniul protectiei mediului, copiii pot deveni cei mai importanti actori ai schimbarilor pozitive. Cei mai multi dintre copiii romani (67%) sunt îngrijorati de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispusi sa faca schimbari în viata lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape doua treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmatia ca politicienii romani actioneaza pentru a preveni si reduce probleme climatice si de mediu.

Adunarea Generala a Natiunilor Unite, la propunerea Save the Children International si a altor organizatii neguvernamentale, a adoptat, în 9 februarie 2012, Protocolul al treilea la Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului pentru crearea unui mecanism de plangeri cu privire la încalcarile drepturilor copilului. Noul protocol va permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva sa examineze plangerile provenite de la copii si reprezentantii lor. Dupa ratificarea de catre 10 state (14 aprilie 2014), Protocolul a intrat în vigoare. Trebuie retinut ca, potrivit procedurii, copiii din statele care nu au ratificat Protocolul (chiar daca a fost semnat de reprezentantul Statului respectiv) nu pot trimite nicio plangere Comitetului. Romania nu a ratificat acest instrument international.

Recomandari imediate ale Salvati Copiii:

• Consolidarea serviciilor de asistenta sociala pentru identificarea precoce a situatiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constanta si în acord cu nevoile locale;
• Întarirea cooperarii inter-institutionale dintre serviciile de asistenta sociala si scoli pentru asigurarea de servicii de suport pentru copiii cu parintii plecati la munca în strainatate;
• Dezvoltarea serviciilor de educatie timpurie, în special în mediul rural;
• Cresterea investitiilor economice în comunitatile rurale;
• Extinderea programului national „Masa sanatoasa în scoli”, începand cu anul scolar 2025-2026, pentru fiecare copil în cresele, gradinitele si scolile din comunitatile vulnerabile economic (în special în unitatile de învatamant din mediul rural si urban mic);
• Reglementari pentru asigurarea de catre autoritatile locale, în fiecare comuna, a unei echipe mixte de informare si interventie integrata formate din: asistent medical comunitar, asistent medical si asistent social;
• Acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orase la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitatile dezavantajate;
• Educatie pentru sanatate începand cu perioada prescolara si pentru sanatatea sexuala si a reproducerii cat mai timpuriu (dupa modelul de interventie dezvoltat de Salvati Copiii);
• Îmbunatatirea calitatii si echitatii în educatie prin atragerea si retinerea în mediile dezavantajate socioeconomic a cadrelor didactice pregatite si motivate profesional;
• Asigurarea predictibilitatii în alocarea resurselor financiare în educatie si respectarea obligatiei legale de alocare bugetara a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educatie;
• Sprijinirea scolilor în procesul de creare a grupurilor de actiune anti-bullying din scoli;
• Asigurarea numarului optim de medici si asistente de neonatologie si moase, pentru a combate mortalitatea infantila;
• Dezvoltarea serviciilor sociale si a institutiilor implicate în protectia copiilor împotriva abuzului sexual si pregatirea specialistilor (asistenti sociali, psihologi, politisti, procurori, judecatori) în acest sens;
• Extinderea la nivel national a programului Barnahus dezvoltat de Salvati Copiii si DGASPC Sector 6, singurul în masura sa asigure audierea si protectia copiilor victime ale abuzului sexual;
• Adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a celui de-al 3-lea Protocolul facultativ privind Procedura comunicarii la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului.
• Crearea de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuti, consilieri scolari, psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali si cadre didactice de sprijin si itinerante, pentru elevii cu CES.