• Peste jumatate de milion de copii (536.000) au avut cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, in ultimul an;
• 61,5% dintre copiii ai caror parinti au fost vreodata plecati in strainatate au sau au avut doar tatal plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecata (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecati ambii parinti (aproximativ 173.000 de copii);
• 57% dintre copiii intervievati declara ca fie n-au fost intrebati de parinti daca sunt de acord cu plecarea in strainatate, fie nu au fost de acord cu plecarea;
• 20% dintre adolescentii (15-17 ani) care au un parinte plecat la munca in strainatate (unul din cinci) vorbeste cu el o data pe saptamana sau mai rar;
• Italia (21%), Spania (17%) si Austria (12%) sunt primele trei destinatii de migratie pentru munca in cazul femeilor; in cazul barbatilor, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) si Marea Britanie (14%).
Aproape un sfert dintre copiii romani care au acum varste intre 0-17 ani impliniti au avut sau au un parinte plecat la munca in strainatate, arata datele unui studiu national complex realizat de Organizatia Salvati Copiii Romania. Italia (21%), Spania (17%) si Austria (12%) sunt primele trei destinatii de migratie pentru munca in cazul femeilor; in cazul barbatilor, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) si Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost intrebati (31%) declara ca nu au fost de acord cu plecarea parintelui (parintilor) la munca in strainatate. In medie, mama pleaca prima data la varsta de 6 ani si 11 luni a copilului; a fost plecata, in medie, 3,2 ani din cei 4,5 in care copilul s-a confruntat cu migratia mamei si dintre mamele plecate sa munceasca in strainatate, 58% se intorc in tara o data pe an, releva ancheta.
Experienta migratiei este similara in urban si in rural: 61,5% dintre copiii ai caror parinti au fost vreodata plecati in strainatate au sau au avut doar tatal plecat (aproximativ 587.000 de copii), 20,4% au sau au avut doar mama plecata (aproximativ 194.000 de copii), iar 18,1% au avut plecati ambii parinti (aproximativ 173.000 de copii). Prin raportare la volumul de referinta utilizat in esantionare, respectiv 3.896.943 de copii, rezulta ca aproape un milion de copii, respectiv 954.000 de copii au sau au avut experienta plecarii unuia dintre parinti pe parcursul copilariei, pana la data studiului.
Concluziile sondajului, precum si propuneri de masuri care sa vina in sprijinul acestei categorii vulnerabile de copii, au fost dezbatute impreuna cu reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, ai scolilor si altor institutii relevante in cadrul Conferintei privind situatia copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate, organizata de Salvati Copiii, in parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.
Date relevante, care arata dimensiunea fenomenului copiilor ramasi in tara, in urma migratiei economice a parintilor:
• 13,8% dintre copii au avut in ultimul an cel putin unul dintre parinti plecat la munca in strainatate. Prin extrapolare la populatia de copii de referinta (3.896.943), estimam un volum de aproximativ 536.000 de copii care in ultimul an (iunie 2021-iunie 2022) au avut cel putin un parinte plecat la munca in strainatate.
• Conform estimarilor, per total 184.000 de copii sunt total lipsiti de ingrijirea directa a parintilor, avand fie ambii parinti, fie parintele unic sustinator al familiei plecat la munca in strainatate (iunie 2021-iunie 2022).
• Italia (21%), Spania (17%) si Austria (12%) sunt primele trei destinatii de migratie pentru munca in cazul femeilor. In cazul barbatilor, acestea sunt Germania (24%), Italia (22%) si UK (14%).
• Ierarhia motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la munca in strainatate este aproximativ similara in cazul mamelor plecate si in cazul tatilor plecati.
Se evidentiaza insa, urmatoarele aspecte:
• Motivatia venitului individual scazut in cazul mamelor (36%) ocupa o pondere mai mare decat in cazul tatilor (32%);
• Motivatia imbunatatirii situatiei generale a familiei ocupa o pondere semnificativ mai mare pentru tati (33%) in comparatie cu mamele (26%).
• Motivatia banilor pentru educatia copiilor ocupa o pondere de doua ori mai ridicata in randul mamelor (11%) decat in randul tatilor (5%).
• 87% dintre parintii plecati in strainatate in ultimul an obisnuiau/obisnuiesc sa trimita bani apartinatorilor/copiilor ramasi in tara.
• Frecventa discutiilor copiilor cu parintele plecat tinde sa creasca odata cu cresterea in varsta a copilului, pana la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, dupa care tendinta este usor descendenta. Majoritatea copiilor vorbesc cu parintele plecat zilnic. Remarcam faptul ca 20% dintre adolescentii (15-17 ani) care au un parinte plecat la munca in strainatate (unul din cinci) vorbeste cu el o data pe saptamana sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu parintii plecati sunt platformele video (77%).
• In medie, copiii cu parintii plecati la munca in strainatate merg semnificativ mai putin la medic (2,2 ori pe an) decat copiii care nu se afla in aceasta situatie (2,5 ori pe an), desi nevoile medicale in cele doua categorii nu sunt semnificativ diferite.
• Pentru putin peste jumatate dintre copii (57%, aproximativ 305.000 de copii) apartinatorii declara ca scoala a fost informata cu privire la situatia copilului cat timp parintele a fost plecat la munca in strainatate. Probabilitatea de informare este usor mai ridicata in mediul urban (58) decat in mediul rural (55%). Probabilitatea ca scoala sa fie anuntata scade semnificativ odata cu cresterea in varsta a copiilor, nivelul de informare in cazul copiilor din ciclul primar fiind cel mai ridicat.
• Este de remarcat faptul ca, daca in cazul apartinatorilor, 83% dintre acestia declara ca in decizia de plecare a parintelui a fost implicat si copilul, ponderea in care copiii declara ca au fost implicati este semnificativ mai mica (62%).
• Chiar daca intr-o pondere mica la nivelul populatiei de copii, in general, toate comportamentele de risc declarate de catre apartinatori caracterizeaza intr-o masura semnificativ mai mare copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate decat pe ceilalti copii.
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de cinci ori mai mare (560%) de a consuma frecvent alcool, in comparatie cu ceilalti copii;
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate dubla prin comparatie cu ceilalti copii de a fuma frecvent;
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de sase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalti copii (in corelatie cu problemele de externalizare identificate anterior si sentimentele negative pe care copilul le resimte);
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de peste sase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substante interzise in comparatie cu ceilalti copii.
• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de doua ori mai mare decat in randul celorlalti copii sa aiba un comportament agresiv fata de alti copii.
• Desi situatia materiala a familiilor cu un membru plecat la munca in strainatate este perceputa a fi mai buna decat in cazul celorlalte familii, increderea in evolutiile viitoare la nivel de familie este mai retinuta atat in privinta performantelor scolare ale copiilor cat si starea de sanatate a familiei si starea generala a gospodariei.
Astfel, apartinatorii copiilor cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate:
• Au o probabilitate cu 11% mai mica decat ceilalti respondenti de a considera ca in anul urmator performantele copiilor se vor imbunatati;
• Au o probabilitate cu 8% mai mica de a considera ca in anul viitor starea de sanatate a familiei se va imbunatati;
• Au o probabilitate cu 7% mai mica de a considera ca starea gospodariei se va imbunatati in anul urmator.
• Referitor la acest aspect, ipoteza noastra are in vedere o stare de anxietate generata de nesiguranta locului de munca si de sentimentul vulnerabilitatii ocupationale care se reflecta si asupra sanatatii si performantei scolare a copilului.
Fisa tehnica:
Colectarea datelor la nivel national si regional a fost efectuata in perioada 25 iulie-15 septembrie 2022 in regim ”fata in fata” la domiciliul respondentilor. Colectarea s-a realizat pe urmatoarele nivele:
• Un esantion reprezentativ la nivel national pentru populatia de copii cu varste intre 0-17 ani impliniti construit pe baza unei selectii stadiale, stratificata pe 4 categorii de varsta a copilului (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-17 ani), gen (masculin, feminin) si mediu de rezidenta (urban, rural). Volumul esantionului a fost de 1101 gospodarii, avand o marja de eroare de +/- 3%.
• In fiecare judet au fost alese aleatoriu o localitate urbana si o localitate rurala. In fiecare localitate s-a pornit dintr-un punct periferic (intrare in localitate) spre centru. In fiecare gospodarie care a acceptat efectuarea interviului s-a esantionat un singur copil, conform schemei de proportionalitate.
• Interviul s-a realizat in gospodarie cu adultul care putea oferi date despre copilul esantionat. In fiecare gospodarie s-a esantionat un singur copil, indiferent de cati frati/surori erau in gospodarie. Pentru fiecare copil s-a intervievat un singur apartinator, cel mai apropiat de copil, indiferent de numarul adultilor din gospodarie.
• In cazul in care copilul avea varsta de 10 ani impliniti, cu acordul parintelui si cu acordul copilului, operatorul a aplicat un chestionar si copilului. Aplicarea chestionarului pentru copil s-a realizat, pe cat s-a putut, fara interventia sau controlul apartinatorului, prin chestionare auto-aplicate sau discutii semi-private operator-copil, supravegheate doar de apartinator.
Servicii destinate protectiei copiilor cu parintii plecati in strainatate Amploarea fenomenului copiilor cu parintii plecati la munca in strainatate a facut necesara dezvoltarea unei retele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizatia Salvati Copiii a creat astfel de servicii, adresate atat copiilor, cat si parintilor lor si persoanelor in grija carora au ramas copiii, incepand cu anul 2010. Peste 12.500 de copii si 8.200 de adulti, persoane in grija carora au ramas sau parinti, au beneficiat pana acum de servicii de interventie directa. Peste 127.000 de persoane, parinti, copii si specialisti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea parintilor il are asupra copiilor ramasi acasa, respectiv la obligatiile ce le revin parintilor la parasirea tarii.
