Prestigioasa revista americana Psychology Today a publicat in numarul sau din iunie rezultatele unei cercetari menite sa scoata la iveala care sunt alimentele capabile sa creasca capacitatea intelectuala a omului.
Prestigioasa revista americana Psychology Today a publicat in numarul sau din iunie rezultatele unei cercetari menite sa scoata la iveala care sunt alimentele capabile sa creasca capacitatea intelectuala a omului.
S-a dovedit ca pestele, pe care din copilarie parintii il impun odraslelor ca principal aliment pentru minte, nu este nici pe departe cel mai eficient produs din aceasta categorie.
Conform cercetarilor expertilor americani, fructele de padure si legumele contribuie intr-o masura mult mai mare decat pestele la ameliorarea capacitatilor noastre mentale, influentand benefic si activitatea inimii si a circulatiei sangvine.
Insa si printre fructele de padure exista o ierarhie, de aceea este bine de stiut care sunt cele mai eficiente sub aspectul mentionat.
Nu sunt mai prejos nici afinele: cu toate ca nu contin atat de multi antioxidanti ca rachitelele, afinele au in schimb in compozitia lor substante care imbunatatesc vederea si auzul.
Nici sfecla rosie si nici varza nu sunt de neglijat, mai ales ca sunt mai la indemana si accesibile. Substantele din aceste doua legume distrug fermentii responsabili de boala Alzeimer.
Spanacul, dupa cum au stabilit savantii, previne bolile legate de sistemul nervos o data cu inaintarea in varsta, precum si aparitia unor disfunctii mentale.
Ultimul in clasamentul alimentelor "destepte" figureaza pestele gras, insa cei care doresc sa devina ageri nu vor atinge efectul dorit ingurgitand la fiecare masa scrumbie in sos de rosii, intrucat doar anume soiuri de peste, precum sardinele, somonul, heringii grasi si tonul sunt capabili sa distruga fermentii daunatori. In plus, speciile respective de peste contin si o cantitate apreciabila de fosfor, care, dupa cum se stie, contribuie la ameliorarea capacitatilor mentale.
Rezultatele expertilor americani nu constituie o noutate in domeniu, deoarece si pana acum se cunostea ca legumele crude, fructele proaspete, mai ales cele care contin o cantitate mare de vitamina C si zaharoza, sunt extrem de benefice activitatii creierului uman.
Insa alimentatia compusa din alimente destepte nu da intotdeauna rezultate daca nu este combinata si cu alte alimente si nu este diversificata.
La o mai buna activitate a creierului contribuie si ciocolata. S-a stabilit ca 50 gr de ciocolata neagra amaruie previne imbatranirea organismului uman. In schimb, ciocolata cu lapte contine o cantitate mare de zahar, iar consumul ei in exces duce nu doar la aparitia cariilor, dar si la surplusul de kilograme si diabet.
Indiferent de alimentele din care este compusa masa zilnica este important de tinut minte ca excesul de mancare nu poate fi benefic nici activitatii mentale, nici organismului in genere. Un pranz satios duce la somnolenta si toropeste creierul. In acelasi timp o munca solicitanta este greu de realizat cu maximum de randament in conditiile unei alimentatii saracacioase in calorii. De aceea, mesele trebuie sa contina obligatoriu legume proaspete si multe lichide, dar nu cafea sau ceai tare, ci apa plata.
La intensificarea aptitudinilor si depasirea starii de oboseala ne pot ajuta alimentele care contin vitamina B: carne, peste, nuci, cerealele si painea de secara. O portocala sau un grepfruit la micul dejun confera un surplus de vigoare.
Cu toate acestea, oamenii de stiinta atentioneaza ca alimentele in sine nu pot face omul mai destept, oricat de diversificata ar fi alimentatia sa. Pentru a dezvolta intelectul este importanta lectura, mai ales lectura unor carti serioase si nu a cartilor de duzina, comunicarea cu oameni spirituali si acceptarea eforturilor intelectuale. Creierul privat de antrenament intelectual slabeste la fel ca organismul in conditiile unui regim de viata sedentar. Intr-un cuvant, daca nu-i minte, nici o dieta nu ajuta.
Printre activitatile care contribuie la o buna functionare a capacitatilor mentale figureaza si rezolvarea cuvintelor incrucisate si a rebusurilor. Rezolvarea zilnica a rebusurilor previne imbatranirea creierului, mai ales in cazul persoanelor trecute de 60 de ani, si poate duce la intinerirea sistemului nervos cu 14 ani!
ROMPRES
3 iulie 2006
