Bacteria Bordetella pertussis: Ce este si cum a afectat-o pe fiica Andrei Volos, internata de sase zile in spital

Andra Volos trece prin momente dificile, deoarece fiica sa este internata de sase zile in spital din cauza unei infectii bacteriene.

Micuta a fost diagnosticata cu Bordetella pertussis, o bacterie care cauzeaza tuse convulsiva, o boala extrem de contagioasa, mai ales periculoasa pentru copii.

Bordetella pertussis este responsabila de inflamatia cailor respiratorii, provocand tuse severa, dificultati de respiratie si febra usoara. In cazuri grave, pot aparea si episoade de apnee si varsaturi. Desi simptomele pot dura intre una si doua saptamani, severitatea acestora variaza de la caz la caz.

Andra Volos a impartasit cu urmaritorii sai pe retelele de socializare provocarile prin care trece.

Micuta Kim a fost internata din cauza simptomelor severe cauzate de aceasta bacterie, iar Andra ramane alaturi de fiica ei, sperand ca tratamentul sa o ajute sa se recupereze rapid.

„Ne confruntam cu aceasta bacterie de mai bine de 10 zile si sunt epuizata. A mai trecut cineva prin asa ceva? Nu mai stiu ce sa fac”, a marturisit Andra pe Instagram, subliniind dificultatea situatiei.

Ce este Bordetella pertussis

Bordetella pertussis este o bacterie Gram-negativa care provoaca tusea convulsiva (pertussis), o boala respiratorie acuta si extrem de contagioasa. Pertussisul afecteaza in special copiii, dar poate aparea si la adulti, in special cei nevaccinati. In ciuda disponibilitatii vaccinului, tusea convulsiva ramane o problema majora de sanatate publica, cu focare periodice in multe regiuni ale lumii.

Cum se transmite Bordetella pertussis

Bordetella pertussis se transmite in principal prin picaturi mici de saliva, care sunt eliberate in aer atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta. Persoanele infectate sunt cele mai contagioase in primele doua saptamani de la aparitia simptomelor, cand tusea este in faza acuta. Transmiterea se face de obicei prin contact direct, de la o persoana la alta, in special in medii aglomerate, cum ar fi scolile sau gradinitele.

Aceasta bacterie infecteaza doar oamenii si nu poate supravietui in mediul extern pentru perioade lungi de timp. Perioada de incubatie a bacteriei este de obicei intre 7 si 10 zile, dar poate varia intre 5 si 21 de zile.

Simptome

Simptomele pertussisului evolueaza de obicei in trei faze distincte:

Faza catarala

 Este asemanatoare unei raceli obisnuite si dureaza aproximativ 1-2 saptamani. Simptomele includ:

• Rinoree (secretii nazale abundente)
• Stranut
• Febra usoara
• Tuse usoara, neproductiva

Faza paroxistica

 In aceasta etapa, tusea devine severa si persistenta, cu episoade bruste si repetate de tuse convulsiva care pot dura pana la 6 saptamani. Caracteristicile acestei faze sunt:

• Accese de tuse intense si violente, urmate de o respiratie zgomotoasa
• Posibile episoade de varsaturi dupa tuse
• Oboseala extrema dupa fiecare episod de tuse
• Pot aparea probleme de respiratie, in special la sugari

Faza de convalescenta

 Dupa cateva saptamani, simptomele incep sa se amelioreze treptat, desi accesele de tuse pot persista luni de zile.

La sugari, simptomele pot fi mai severe, cu risc crescut de complicatii, inclusiv apnee (oprirea temporara a respiratiei), pneumonie si deces.

Diagnostic

Diagnosticul de pertussis se bazeaza pe combinatia dintre simptome si confirmarea prezentei bacteriei prin teste de laborator. Principalele metode de diagnostic includ:

• Testele PCR (reactia de polimerizare in lant): Aceasta este metoda preferata pentru diagnosticarea pertussisului. PCR detecteaza ADN-ul bacterian in secretiile respiratorii si ofera rezultate rapide si precise.
• Cultura bacteriana: Aceasta implica prelevarea de secretii din nas sau gat si cresterea bacteriei intr-un mediu de laborator. Cu toate acestea, cultura poate dura mai mult timp (pana la 7 zile) si este mai putin sensibila decat testul PCR.
• Testele serologice: Aceste teste masoara anticorpii impotriva toxinei pertussis, dar sunt mai putin utile in fazele incipiente ale bolii si sunt adesea folosite in cercetare sau pentru evaluarea retrospectiva a expunerii.

Tratament

Tratamentul pentru tusea convulsiva implica de obicei administrarea de antibiotice pentru a reduce durata bolii si a preveni transmiterea. Este important ca tratamentul sa fie initiat cat mai devreme, deoarece odata ce tusea convulsiva a ajuns in faza paroxistica, antibioticele pot sa nu reduca simptomele severe, desi inca ajuta la prevenirea raspandirii infectiei.

In cazurile severe, in special la sugari, spitalizarea poate fi necesara pentru a monitoriza functia respiratorie si a preveni complicatiile. 

Vaccin

Vaccinarea reprezinta cea mai eficienta metoda de prevenire a tusei convulsive. Vaccinul DTPa (difterie, tetanos, pertussis acelular) este utilizat in mod obisnuit pentru a proteja copiii impotriva pertussisului si face parte din schema de vaccinare obligatorie in multe tari. Vaccinul este administrat in mai multe doze:

• La sugari: Se recomanda administrarea a trei doze de DTPa la varsta de 2, 4 si 6 luni.
• La copiii mici: Doze suplimentare sunt administrate intre 15 si 18 luni si la 4-6 ani.
• Adolescenti si adulti: Se recomanda o doza de rapel cu vaccinul Tdap (tetanos, difterie, pertussis acelular) la adolescenta si la adulti, pentru a mentine protectia, deoarece imunitatea scade in timp.

Vaccinul DTPa contine o forma inactivata a toxinei pertussis si a altor componente bacteriene, ceea ce declanseaza un raspuns imun fara a provoca boala. Acesta este mai sigur si provoaca mai putine efecte secundare decat vaccinul pertussis whole-cell utilizat anterior.

Bordetella pertussis este o bacterie periculoasa, dar prin vaccinare si tratament adecvat, impactul sau poate fi controlat. Prevenirea ramane cea mai buna abordare pentru a reduce riscurile asociate cu tusea convulsiva si complicatiile sale, in special pentru copiii mici si persoanele vulnerabile.

Foto: Freepik