Valul de raceli si viroze respiatorii la copii din acest an i-a alarmat inclusiv pe medici, iar parintii nu stiu ce sa mai faca pentru a-si ferii micutii de pneumonii. Un cunoscut medic pediatru atrage, insa, atentia ca exista alte complicatii care ar trebui sa ingrijoreze, pentru ca se dezvolta mult mai usor si mult mai frecvent.
Faptul ca iernile nu mai sunt ca alta data se resimte inclusiv in starea noastra de sanatate si, in special, in frecventa cu care se imbolnavesc copiii. Virusurile si bacteriile circula mai abitir decat inainte tocmai pentru ca nu mai avem proverbialele geruri care sa le impiedice. Iar cei care le contracteaza cel mai des sunt copiii, mai ales cei care merg in colectivitate, iar de la ei se transmit si la parinti, si la fratii mai mici.
Racelile sau virozele respiratorii se pot complica in lipsa masurilor adecvate, iar sinuzita, otita si abia apoi pneumonia sunt complicatii frecvente si care creeaza mari probleme.
Pana cand copilul invata sa isi sufle nasul, are risc mare de a face sinuzita si otita, spune medical pediatru Mihai Craiu, care atrage atentia ca acestea sunt probleme mai frecvente decat „spaima” parintilor, numita pneumonie.
„Majoritatea parintilor adopta atitudini defensive sau isi insusesc cu mare usurinta recomandari terapeutice mai mult decat excesive de teama pneumoniei. In principiu, parintii care vin la noi la urgente intreaba «dar ne garantati ca nu face pneumonie?», cand vine un copil racit si le spunem ca nu are nevoie decat de picaturi in nas, aspirat secretiile si dat antitermic cand are febra si calitate proasta a vietii”, a punctat Mihai Craiu, intr-un podcast Crestem Mari.
Prin urmare, copiii ar trebui invatati sa isi sufle nasul pentru a elimina mucusul in exces atunci cand sunt raciti, iar cei prea mici pentru asta ar trebui sa aiba nasul curatat cu religiozitate atunci cand sunt raciti.
Pediatrul a precizat ca bebelusii sunt mai vulnerabili in aceasta perioada si pentru ca au imunitate obtinuta transplacentar de la mama, dar si pentru ca, din punct de vedere fizic, caile lor aeriene sunt mai scurte, ceea ce favorizeaza migrarea mucusului spre sinusuri sau plamani.
„Avem anticorpi la nastere, dar numai asa, pentru doua, trei luni. Atat e perioada de gratie. Daca un copil se naste eventual mai repede si nu a apucat sa incarce anticorpii si nu e nici alaptat la san, acel copil ajunge pe minus repede. Pe masura ce creste copilul, intalnindu-se cu diferiti musafiri nedoriti, isi dezvolta propriii anticorpi, iar uneori ii face pentru ca se intalneste cu instructori, respectiv vaccinurile. Organismul unui copil foarte mic, care nu are bariere sufieciente, permite intrarea acelor musafiri”, a explicat Mihai Craiu.
FOTO: Freepik
