Studiu: Anxietatea, depresia si tulburarile emotionale, principalele probleme de sanatate mintala ale copiilor

Consecinta extrema sunt tentativele de suicid la copii

Copiii cer autoritatilor programe pentru sanatatea mintala, sistem de raportare anonima a cazurilor de abuz si bullying si educatie sexuala în scoli

Anxietatea, depresia si dificultatile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologica si sprijin psiho-emotional ale Salvati Copiii Romania: astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizatiei au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de varsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmati de adolescenti (140) - care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu varste mici, prescolari care au avut nevoie de sprijin psihologic. Copiii reuniti la Bucuresti la cea de-a 24-a editie a Forumului Copiilor au dezbatut cu prioritate tema sanatatii mintale si a consecintelor pe care le are asupra dezvoltarii emotionale si sociale si au formulat o serie de recomandari urgente, pe care le vor prezenta autoritatilor, printre care suport specializat în scoala pentru problemele emotionale, crearea unui sistem de raportare anonima a abuzurilor, a situatiilor de bullying si a altor probleme care afecteaza climatul scolar si introducerea educatiei sexuale în curriculumul scolar ca disciplina obligatorie.

Dintre cele 678 de cazuri ajunse în terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 si de tulburare emotionala – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legata de dificultati parentale (cum este divortul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburari din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticati cu depresie. Au existat si sase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de varsta liceului si una la un copil de varsta gimnaziului.

Andra-Elena, 17 ani: „Am auzit la multi adulti spunand ca ei au trait fara psiholog si au ajuns bine, asa ca nici noua nu ne trebuie. Frica de a vorbi cu cineva despre ceea ce traiesti exista si este bine înradacinata printre copii. Acum, fiind mai mare, pot sa-i analizez pe cei din jurul meu mai bine si pot sa observ aceleasi semne pe care le-am avut si eu, semne ca ceva în mintea lor nu mai merge bine. Dupa cativa ani în care am avut prieteni care se raneau fizic singuri, ani în care multi nu stiau cum sa reactioneze la propriile emotii, ani în care eu nu reuseam sa îmi descurc gandurile, am dezvoltat cateva obiceiuri care sa ma ajute si am tras niste concluzii. Fiecare este absorbit atat de mult de propria bula încat de multe ori nu observa prin ce trece persoana de langa.

În multe momente mi-as fi dorit sa am pe cineva care sa fie empatic, sa înteleaga si sa ma ajute. Uneori am gasit aceasta sustinere, alteori am fost pe cont propriu. Eu sunt un caz fericit, care nu a avut atat de mult de suferit, datorita educatiei de acasa. Totusi, îmi doresc tare ca cei care stiu ca pot ajuta sa fie deschisi si sa îi sprijine pe copiii care au nevoie, facand din sanatatea mintala o prioritate”.

Forumul Copiilor: Sanatatea mintala, o prioritate

Cei 100 de copii din Bucuresti si 13 judete (Arges, Brasov, Caras-Severin, Dambovita, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Timis, Vaslui si Vrancea), care s-au reunit, în perioada 27-31 mai la Forumul Copiilor, au pus în dezbatere trei teme pe care le considera prioritare:

▪️ sanatatea mintala - care sunt factorii ce pot avea o influenta pozitiva sau negativa asupra acesteia, semne si simptome ale problemelor, tehnici si strategii de gestionare a stresului si promovarea bunastarii mentale, comunicarea catre adultii de încredere (relatia parinte - copil) a necesitatii sprijinului, stigmatizarea si modalitati de a promova întelegerea si empatia, resurse si servicii disponibile;

▪️ protectia împotriva abuzului - recunoasterea tipului de abuz, semne si simptome, impactul pe termen lung asupra sanatatii mentale, factori de risc, relatia parinte - copil, dezvoltarea de abilitati pentru comunicare asertiva si tehnici pentru stoparea situatiilor de abuz, resurse si servicii disponibile, proceduri legate de raportarea unui abuz;

▪️ participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar - ce reprezinta dreptul la participare, legislatia în vigoare, beneficiile implicarii copiilor în luarea deciziilor prin prisma dezvoltarii abilitatilor sociale, a cresterii încrederii în sine si a îmbunatatirii sanatatii mentale, mecanisme de participare, rolul adultilor în acest proces, provocari în acest demers.

Dupa cele trei zile de discutii si concluzii, copiii au prezentat recomandarile lor autoritatilor: Ministerul Educatiei, Ministerul Familiei, Tineretului si Egalitatii de sanse, prin Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, Guvern, precum si CNCD-ului.

RECOMANDARI ALE COPIILOR: PRIORITIZAREA MASURILOR CARE CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA UNUI CLIMAT PRIELNIC SANATATII EMOTIONALE A COPIILOR, LA ÎNCURAJAREA PARTICIPARII LOR ÎN LUAREA DECIZIILOR SI LA PROTECTIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR:

• Ne dorim mai multi consilieri scolari, fara alte atributii administrative, fara norma didactica (cel putin 1 la 200 de copii).

• Recrutarea, formarea si evaluarea consilierilor scolari sa fie facuta avand la baza criterii relevante, precum pregatirea profesionala, experienta, competentele în comunicarea cu elevii si parintii, initiative strategice în lucrul cu elevii, creativitate.

• Sistem de monitorizare a participarii elevilor la procesul decizional din scoala. Evaluarea climatului scolar si luarea cu adevarat în considerare a feedbackului acordat de elevi pentru profesori si personalul auxiliar, fara a avea consecinte asupra situatiei noastre scolare.

• Dorim sa beneficiem de suport specializat în scoala pentru problemele emotionale cu care ne confruntam, fara a fi necesar acordul prealabil al parintilor sau profesorilor, indiferent de varsta noastra. Acces gratuit la sedinte sustinute de psiholog, psihiatru, nutritionist prin dezvoltarea unor parteneriate între acestia si autoritati. Decontarea unui numar minim de sedinte.

• Dezvoltarea unei platforme educationale care sa cuprinda resurse complexe (documentare, fise de lucru, jocuri interactive, informatii de la specialisti etc.) pe tematici precum tulburari alimentare, adictii, educatie emotionala, care sa fie valorificata atat în mediul scolar (ore de dirigentie, sesiuni de informare, consiliere), cat si în afara acestuia, fiind garantat accesul gratuit.

• Crearea unui sistem de raportare anonima a abuzurilor, a situatiilor de bullying si a altor probleme care afecteaza climatul scolar, precum îngradirea dreptului la participare din partea cadrelor didactice, pentru ca experienta ne-a aratat ca sistemele actuale de raportare duc la etichetare, victimizare si uneori la noi abuzuri.

Monitorizarea acestui sistem se va face de catre consilierul scolar sau profesorul responsabil cu aceasta problematica. În momentul de fata, nu exista o evidenta clara a grupurilor de actiune antibullying functionale.

• Implicarea autoritatilor competente pentru supervizare si actiuni prompte care sa asigure elevii ca sunt protejati de abuzuri si violenta de orice fel, inclusiv bullying si cyberbullying, demonstrand ca nu sunt tolerate. Vrem sa existe o modalitate clara de interventie si o structura administrativa care sa se asigure ca interventiile se întampla.

• Monitorizarea îndeplinirii scopului final al legilor existente, precum aplicarea normelor metodologice antibullying, care prevad instituirea grupurilor de actiune la nivelul tuturor scolilor. Trebuie verificat daca acestea au fost aplicate si oferit suport unitatilor de învatamant ca aceste norme sa îsi atinga obiectivele propuse.

• Sa existe ateliere, cursuri, programe care implica dezvoltarea de abilitati emotionale si constientizarea impactului negativ al adictiilor, adresate copiilor, profesorilor, parintilor prin mijloace potrivite si cu mesaje adaptate pentru fiecare categorie.

• Asigurarea în toate unitatile de învatamant a accesului gratuit la cantine scolare, fie în incinta scolilor, fie în proximitatea acestora, astfel încat sa avem acces în mod real o masa calda diversificata, meniul sa fie gandit de un specialist în nutritie.

• Promovarea unor alternative sanatoase de petrecere a timpului liber de catre copii împreuna cu parintii si profesorii din comunitate (de exemplu, jocuri de societate, escape room, bowling, activitati în aer liber) si oferirea gratuitatilor la evenimente culturale ori muzee, teatre si obiective turistice.

• Stabilirea unor masuri mai ferme de prevenire si combatere a consumului de substante periculoase, de tutun si de tutun încalzit prin introducerea unui sistem de supraveghere si interventie cu privire la identificarea potentialelor situatii critice la nivelul scolilor.

• Implicarea în cadrul evenimentelor scolare a persoanelor care pot împartasi, din experienta, consecintele consumului de droguri, pentru a constientiza mai facil repercusiunile.

• Introducerea educatiei sexuale în curriculum scolar ca disciplina obligatorie, pentru a învata ca a întretine relatii sexuale implica riscuri si responsabilitati, dincolo de aspectele dificil de discutat cu parintii. Astfel, ne putem feri de boli cu transmitere sexuala si de sarcinile nedorite.

• Formarea initiala si continua a cadrelor didactice si informarea corecta a parintilor despre transmiterea informatiilor referitoare la sanatate emotionala, despre beneficiile implicarii copiilor în activitati extrascolare, despre adictii si relatii sanatoase.

• Consideram ca si profesorii au nevoie de serviciile unui specialist, cu un rol asemanator cu cel pe care ar trebui sa îl aiba consilierul scolar în relatiile cu copiii. De asemenea, este important ca evaluarile psihologice periodice ale cadrelor didactice sa fie urmate de o serie de masuri direct corelate cu rezultatele acestora.

• Înfiintarea de grupuri consultative la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, dedicate noua, copiilor si adolescentilor, cu rolul de sprijin în luarea deciziilor si cu rol de informare în ceea ce priveste oportunitati de implicare pentru restul copiilor din comunitate.

• Organizarea de evenimente nationale cu traditie (de tip forum, summit), de catre autoritati relevante, pentru încurajarea participarii copiilor si consultarea noastra, spre a identifica în mod frecvent problemele cu care ne confruntam si ideile de solutii în acest sens.

• Realizarea de campanii de informare, în social media, de catre autoritatile care au implicat copiii si tinerii în procesele lor decizionale. Astfel, ar constitui un exemplu de buna practica pentru alte foruri decizionale, dar si o modalitate de încurajare a participarii si altor copii.

Alexia, 17 ani, povesteste: „În scoala, am fost victima bullying-ului constant, care mi-a distrus încrederea în sine. Visam sa devin o sportiva de performanta, dar presiunea constanta din partea colegelor si a antrenorilor m-a coplesit. Relatia cu parintii mei era dificila, lipsind sprijinul si întelegerea de care aveam nevoie. Toate aceste experiente au dus la o deteriorare semnificativa a sanatatii mele mintale. Am dezvoltat anxietate si depresie, simtindu-ma mereu nevaloroasa si singura. Am renuntat la sport, pierzand astfel o parte importanta din identitatea mea. Cu ajutorul terapiei, încerc sa vindec ranile si sa regasesc bucuria în viata, însa este un drum lung si anevoios.”

 

• Anxietatea la copii şi adolescenti poate fi descrisa ca un raspuns extrem la o situatie sau eveniment pe care o percepe ca amenintatoare şi este disproportionat în raport cu pericolul real. Raspunsul anxios include ganduri de pericol iminent, excitatie crescuta cum ar fi, creşterea frecventei cardiace şi respiratie rapida şi, adesea, evitarea situatiilor sau a evenimentelor care provoaca disconfort. Copilul sau adolescentul care sufera de anxietate ajunge sa resimta distres semnificativ şi perturbare a activitatilor sale cotidiene la şcoala, acasa sau în relatia cu prietenii. Este important ca parintii sa interpreteze comportamentul copilului în functie de nivelul sau de dezvoltare si în cazul copiilor mai mici sa deosebeasca simptomele de anxietate de fricile specifice varstei sau de fobii. De asemenea, parintii trebuie sa fie atenti ca manifestarile anxioase sa nu se transforme în tulburari de anxietate. O tulburare anxioasa netratata creste riscul în viitor pentru diferite probleme de sanatate mintala. De aceea, daca problema de anxietate interfereaza cu starea de bine generala sau cu abilitatile parentale este bine ca aceasta sa fie discutata cu un specialist.

• 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirma ca au fost martori ai situatiilor de bullying în scoala în care învata. Peste un sfert dintre elevi (27%) admit ca s-au aflat în pozitia de autor al actelor de bullying. 57% dintre elevi afirma ca au apelat la colegi, nu la adulti, pentru a primi suport în situatiile de bullying cu care se confrunta. Procentul elevilor care au fost victime ale bullyingului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022.

• Conform studiului Salvati Copiii privind incidenta violentei asupra copiilor (2021), 12% dintre copii se bucura foarte rar sau niciodata de forme fizice de manifestare a afectiunii parintilor (îmbratisari, mangaieri), ceea ce indica o neglijare emotionala semnificativa, aproape jumatate dintre copii (48%) petrec timpul liber singuri sau cu persoane din afara familiei, iar 1 din 7 copii si-a dorit sa-si paraseasca familia în favoarea alteia.

• Conform Eurobarometrului 530 din 2023 privind sanatatea mentala, problemele pe care le întampina familiile din Romania în accesarea serviciilor de sanatate mentala sunt legate de costurile prohibitive (53%), de lipsa de încredere în competenta specialistilor (34%), liste lungi de asteptare (38%; în special pentru serviciile destinate copiilor), prea departe de domiciliu (13%). De asemenea, respondentii din Romania considera în proportie de 92% ca utilizarea retelelor de socializare de catre copii dauneaza sanatatii lor mentale (53%, în cazul folosirii excesive, sI 29%, indiferente de timpul petrecut).