Tatii care sunt usor anxiosi sau deprimati cresc copii cu mai putine probleme de comportament si cu rezultate mai bune la teste, potrivit unui nou studiu publicat in Frontiers of Psychology.
Cercetatorii au studiat 61 de copii, 36 de baieti si 25 de fete, si pe parintii lor. Ei au analizat modul in care simptomele depresive sau anxioase ale tatilor in timpul perioadei de sarcina, si apoi din nou cand copiii aveau intre 6 si 8 ani, au afectat comportamentul copiilor.
Rezultatele, noteaza cercetatorii, au contrazis ipoteza lor. Copiii se descurcau cu totii mai bine decat se asteptau.
Copiii au avut o atentie mai mare si rezultate mai bune la teste
Copiii ai caror tati au raportat niveluri mai ridicate de simptome depresive au fost mai capabili sa stea nemiscati pentru perioade mai lungi de timp, si-au pierdut mai rar cumpatul si au avut o buna capacitate de atentie, potrivit unui chestionar completat de parintii lor. De asemenea, acestia aveau un IQ mai ridicat, conform testelor standardizate, potrivit studiului.
Acest lucru contrasteaza puternic cu modul in care sanatatea mentala precara a mamelor ii afecteaza pe copiii lor. Numeroase studii au aratat ca mamele cu tendinte depresive sau anxioase cresc copii cu mai multe probleme de dezvoltare, nu mai putine.
O lucrare din 2018, care a analizat 18 studii, a aratat ca atat anxietatea materna, cat si cea paterna afecteaza negativ descendentii, insa influenta anxietatii materne a fost mai mare.
Un posibil motiv pentru care suferinta paterna pare sa fi avut un efect opus este ca acesti tati ar putea practica o mai buna armonizare parentala, a declarat pentru ScienceDaily.com Tina Montreuil, co-autor al lucrarii si profesor asociat la departamentul de psihologie educationala si consiliere al Universitatii McGill.
Acordarea parentala este atunci cand parintii sunt constienti si receptivi la emotiile copiilor lor.
"Deoarece o mai mare armonizare parentala este asociata cu competentele cognitive si sociale ale copilului, o explicatie potentiala este ca tatii din esantionul studiului nostru ar fi putut arata o mai mare armonizare cu copilul lor pentru a "compensa" factorii de risc din mediul inconjurator, cum ar fi simptomele depresive sau de anxietate ale mamei sau alti predictori cunoscuti", a declarat ea pentru ScienceDaily.com.
