Mastita este o inflamatie a sanului cel mai adesea relationata cu alaptarea. Aceasta inflamatie poate fi asociata cu lezarea tisulara, infectia sau ambele. Una din cinci femei care alapteaza vor suferi de mastita in timpul primelor 6 luni de viata ale copilului.
Cauze aparitie mastita
Mastita este datorata unui flux scazut al laptelui. Cand incepe lactatia, laptele invadeaza tesutul mamar inconjurator care se inflameaza si predispune la infectie. De asemenea, infectia se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare improprii), permitand patrunderea bacteriilor.
La femeile care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei.
Simptome mastita
In timpul alaptarii, mastita afecteaza, de obicei, un singur san si debuteaza cu o zona dureroasa, calda si inrosita. Pot aparea febra, frisoanele, nevralgiile si simptomele pseudogripale (asemanatoare gripei). In acest caz, este necesara interventia medicului.
Agravarea mastitei se manifesta prin afectarea ganglionilor axilari, de partea sanului afectat, care sunt crescuti in volum si durerosi, accelerarea pulsului si agravarea simptomelor gripei. Mastita poate evolua spre abces mamar, care se prezinta ca o formatiune ferma si dureroasa.
Factori de risc pentru aparitia mastitei
In timpul alaptarii, mastita poate aparea oricand. Perioada cu cel mai crescut risc este in primele 2 luni dupa nastere, inainte ca obiceiurile alimentare sa se reglementeze.
Factorii de risc pentru aparitia mastitei in timpul alaptarii includ:
1. invelisuri de plastic ce favorizeaza circulatia aerului spre mamelon;
2. invelisuri de plastic folosite la protectia mamelonului (scuturi);
3. scuturi de cauciuc pentru mamelon folosite pentru a-l ajuta pe copil sa suga mai usor;
4. pernute ce acopera sanul folosite pentru a absorbi excesul de lapte;
5. sutiene speciale nepotrivite;
6. legaturi (chingi) pentru sani folosite sa opreasca lactatia.
Diagnostic
Medicul poate diagnostica mastita pe baza simptomelor si a examinarii fizice. Daca infectia aparuta nu raspunde la tratament, culturile din laptele mamei pot ajuta la identificarea tipului de bacterie care cauzeaza infectia.
Tratament
Cel mai important factor ce trebuie retinut despre mastita este ca tratamentul antibiotic timpuriu si continuarea alaptarii (sau pomparea) sunt esentiale pentru vindecarea ei. Amanarea tratamentului poate duce la aparitia abceselor mamare. Ameliorarea simptomelor se poate obtine prin odihna, consumarea unor cantitati crescute de lichide si folosirea aplicatiilor reci la nivelul sanului dureros.
Desi este dureroasa, alaptarea din sanul afectat este sigura pentru copil. Daca alaptarea din sanul afectat este prea dureroasa, se incepe cu celalalt san si se schimba in functie de curgerea laptelui. Daca mameloanele sunt prea crapate si prea dureroase ca sa se poata alapta din sanul respectiv, se foloseste o pompa pentru a goli sanii de fiecare data cand nu se poate alapta.
Acesta este momentul potrivit pentru ca mama sa ceara sfatul unui consultant in lactatie. Schimbarea pozitiior de alaptare si asigurarea unui supt corespunzator pentru copil poate sa ajute mama sa alapteze mai eficient, fara durere si prevenind astfel viitoarele episoade de mastita.
Simptome
Simptomele mastitei apar de obicei in primele 4-6 luni dupa nastere. Este necesar consultul medicului daca apar simptome timpurii ale mastitei.
In cazul mastitei, la debut de poate observa:
Aceste simptome de debut pot aparea dupa tratarea unui blocaj al canalelor galactofore.Cand mastita se agraveaza, se poate observa:
Abcesele mamare
Ocazional, simptomele mastitei se pot agrava si poate aparea o punga de puroi (abces) in aria infectata. Simptomele abcesului mamar includ:
Mai multe informatii pe : Sfatulmedicului.ro