Proba suptului presupune cantarirea bebelusului inainte si dupa alaptare, pentru a sti cu exactitate cat a luat in greutate la fiecare masa. Pediatrii recomanda in general proba suptului la fiecare masa timp de 2-3 zile.
Proba suptului se face numai la recomandarea medicului si nu trebuie sa devina o practica obisnuita a mamei. Aceasta ajuta medicul sa afle daca cel mic primeste sau nu cantitatea necesara si suficienta de lapte, daca este nevoie de suplimentarea ori de reducerea ratiei de lapte.
Cum se face proba suptului?
Proba suptului se face cu scopul de a monitoriza atent cantitatea de lapte ingerata de bebelus intr-o zi, timp de cateva zile. Proba suptului presupune cantarirea bebelusului in aceleasi haine, inclusiv scutece, inainte si dupa supt. Astfel se poate afla ce cantitate de lapte a inghitit de la san.
Aceasta metoda nu se foloseste insa decat in cazul in care bebelusul este agitat fara motiv sau mamei i se pare ca exista probleme evidente in alaptare.
Atunci cand sugarul este hranit cu biberonul, acest lucru se poate monitoriza mai usor, deoarece mamica stie canitatea exacta pe care o pune in recipient. In cazul sanului, nu se poate cunoaste exact cantitatea de lapte pe care a consumat-o bebelusul, mai ales ca unii dintre ei sunt mai infometati.
Importanta probei suptului in alaptare
Proba suptului este importanta pentru a determina daca exista riscul ca bebelusul sa devina subponderal sau supraponderal. Totusi, pentru o proaspata si ingrijorata mamica, aceasta metoda poate fi un mod de a ajunge in pragul disperarii.
De retinut ca un bebelus poate manca la o masa 120 ml lapte, la a doua 20 ml lapte, la a treia 80 ml lapte, deci cantarirea doar inainte si dupa o singura masa este eronata si induce mamicile in eroare. Astfel, daca valoarea este una mica, mama va crede in mod gresit ca bebelusul are nevoie de suplimentare.
In general, este important ca punerea bebelusului pe cantar sa se faca saptamanal, pentru a vedea cat ia in greutate in total.
O alaptare corecta presupune printre altele si golirea sanului, fapt care prezinta avantaje din doua perspective: sanii mamei vor fi mai sanatosi si vor produce exact cantitatea suficienta de lapte pentru bebelus, iar sugarul va ajunge si la acel lapte mai gras si mai hranitor, de la finalul alaptarii.