Bebelusul la 5 luni

La 5 luni, in general, mamicile se pregatesc pentru diversificarea alimentatiei bebelusului. Nu ii oferi bebelusului alimente solide inainte de implinirea varstei de 6 luni, dar este un moment bun sa incepi sa te documentezi.

Alaptarea se face, ca si pana acum, la cerere.

In cazul hranirii cu lapte formula, la sugarii sanatosi care se dezvolta bine se mentin cinci mese de lapte praf pe zi. Multi sugari renunta spontan la una din mese, spre nedumerirea si chiar nelinistea unor mame.

Tentativele rigide de a mentine orarul de 5 mese, trezind sugarul noaptea sau dandu-i sa traga din biberon in somn sunt gresite. La sugarii sensibili, fosti prematuri, distrofici si convalescenti se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. De asemenea, la "mancaciosii" sanatosi, daca doresc, se mentin tot 6 mese in 24 de ore. Ratia va fi de 150-180ml la fiecare masa, daca sugarul primeste 5 mese in 24 de ore si de circa 200 ml daca primeste numai 4 mese.

Supa de zarzavat cu carne poate fi introdusa, pe langa lapte, din luna a sasea, si nu mai devreme. Sugarul a dobandit capacitatea de a le inghiti si digera. Zarzavaturile aduc vitamine, saruri minerale si celuloza ("fibre"). Prin consistenta lor sunt mai "satioase".

Introducerea unei mese cu alimente solide reprezinta pentru mama si sugar o schimbare substantiala.

Alimentul nou se da incet si cu rabdare. Sugarul va fi ajutat sa se obisnuiasca cu gustul si consistenta noului aliment. El invata numai treptat sa duca alimentul de la varful catre baza limbii. Daca dupa cateva tentative nu se obtine nici un progres, se renunta si se reincepe dupa 2-3 saptamani. Nu trebuie sa-ti pierzi curajul!

Consistenta primului aliment se adapteaza varstei, gradului de maturatie a sugarului, capacitatii lui de a transporta spre baza limbii si de a inghiti alimente solide. Se incepe cu o consistenta foarte moale, apoi alimentul respectiv se ingroasa treptat.

Nu se incepe ca pe vremuri cand se dadea supa strecurata, ci se da dintr-o data supa de legume mixata, a carei consistenta va creste treptat ajungand la aceea de piure.

Trecerea se va face treptat, tinandu-se seama de gusturile si modul in care accepta fiecare sugar modificarile alimentatiei. Este foarte posibil ca cei din jur sau poate chiar si tu sa-si manifeste mirarea fata de faptul ca acordam atata importanta gusturilor si reactiilor individuale ale sugarului. Se implineste astfel o sarcina educativa importanta: se respecta individualitatea fiecarui copil.

Nu inseamna ca orice aliment nou sa i se dea cu frica si cu ezitari. Trebuie sa ai rabdarea si indemanarea necesare atunci cand aduci ceva nou in alimentatia sugarului si in viata lui in general. Rigiditatea dogmatica si fortarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsa de pofta de mancare) psihice la varsta de sugar si la tulburari de comportament la copilul mai mare.

Deci, daca sugarul refuza un anumit piure de zarzavaturi sau fructe nu trebuie sa-l fortezi. Trebuie doar sa ai in vedere ca anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament alimentar si acest lucru trebuie respectat.

Supa se prepara pornind de la fiertura de legume. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerati de orice sugar, deoarece contin pecline - care combat diareea - multe saruri minerale si vitamine) si foarte putina albitura (patrunjel sau telina). La cei cu tendinta la constipatie se introduc de la inceput si cartofii.

Se aleg 4-5 morcovi de buna calitate, de marime mijlocie, 2-3 cartofi, 1 radacina de patrunjel, se spala si se curata bine; se adauga nu prea multa apa si se fierbe pana ce zarzavatul se sfarama usor. Daca apa scade prea mult, se completeaza mereu, pentru a nu fierbe in sec. Se trec printr-o sita deasa sau se mixeaza numai morcovii si ceva mai tarziu cartofii. Se reintroduc morcovii si cartofii in apa de fierbere. La inceput se adauga numai 10 lingurite de morcovi pasati (50g).

La inceput se recomanda sa predomine morcovii; dupa aceea, daca sugarul tolereaza si mananca mai bine, piureul poate fi predominant de cartofi pe care, de obicei, sugarii il primesc cu placere mai mare decat pe alte zarzavaturi. In traditia romaneasca, in piure se pun si albituri (radacinoase de patrunjel, telina sau pastarnac); unii sugari nu agreeaza insa zarzavaturile cu anumite arome.

Ulterior, daca sugarul a ajuns sa manance si alte zarzavaturi, acestea se pot pasa amestecate in supa (cartofi, morcovi, dovlecei, ceapa, boabe de mazare verde, tomate, gulii, albitura, foi verzi). Sugarul nu va fi fortat sa primeasca un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. Suntem de parere ca la inceput supa sa se prepare cu mai multe zarzavaturi, dar sa se treaca prin sita numai cartofi si/sau morcovi.

Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este sa se treaca cat de curand de la supa la piure, singurul care acopera nevoile nutritive ale sugarului mai mare. 

Este important ca zarzavatul sa fie trecut prin sita sau mixat. De la inceput aceasta supa poate fi imbogatita cu 1-2 masuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Acest adaos face ca sugarul sa primeasca mai usor supa si in acelasi timp sa creasca valoarea calorica a mesei respective.

Pentru inceput, piureul de mar crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se creste in cateva zile la 8-20 de lingurite (40-100g).

Se vor folosi numai mere de buna calitate (de preferat mere Jonathan, Golden sau deliciosul de Voinesti) bine coapte, care au celuloza mai putina si aciditate redusa. Bananele sunt tot atat de bune ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbena); pulpa de banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formeaza o pasta omogena, fina.

Adaosul de fructe se fixeaza in functie de: a) ora la care sugarul este flamand; b) timpul pe care mama il are la dispozitie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. Din practica, ora cea mai potrivita este ora 10 dimineata.

In functie de sezon si de toleranta digestiva a sugarului se pot da: mere, banane, piersici, caise, zmeura, afine, coacaze, fragi. Dintre zarzavaturi, la noi in tara se folosesc morcovii si rosiile, o presa de fructe sau un mixer simplifica mult munca mamei; altfel, fructele se taie si se paseaza printr-o sita sau prin mixer, in afara de mere, care se rad. Daca se incepe cu un fruct nou se ofera la inceput o cantitate mica (o lingurita).

Se creste treptat cantitatea si se da acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dupa ce se stabileste toleranta fata de noul fruct, acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. De obicei insa, majoritatea sugarilor nu agreeaza variatiile de fructe si de mediu in general. Prefera uniformitatea! La multi sugari, toate fructele, in afara de mere si de banane, determina aparitia de scaune mai moi.

Piureurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara nici o teama, dar sunt de preferat fructele si piureurile de fructe proaspete, facute in casa. Pe cutiile conservelor respective este obligatorie precizarea: "pentru sugari" si varsta de la care se pot da fara riscuri.

Dupa legume si fructe, se va introduce carnea de pasare sau de vita tanara (manzat).

Carnea se fierbe si se mixeaza. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe saptamana, din doua in doua zile. Carnea procurata (proaspata, de buna calitate) se transeaza in portii mici, se inveleste fiecare in pungi mici de plastic si se pastreaza in congelator. La inceput carnea se fierbe separat. Nu este necesar sa se introduca de la inceput supa de carne, ci supa de zarzavat la care se adauga carnea fiarta si mixata.

Mai apoi, o data pe saptamana, ii poti da bebelusului galbenus de ou. Se folosesc numai oua proaspete, fierte bine. In prima zi se va adauga un sfert, in a doua o jumatate si in a treia zi un galbenus intreg.

Daca nu ai mixer, trece zarzavatul prin sita, iar carnea toac-o de doua ori prin masina de tocat sau se va taia cat mai fin. In primele luni toate alimentele trebuie sa fie lichide sau sub forma de pasta chiar foarte fina. Numai dupa varsta de 8 luni unii sugari accepta piureul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva mai mari, sfaramate cu furculita.

In general, se prepara cantitatea pentru o singura zi. Daca prepari o cantitate mai mare se poate pastra portia pentru a doua zi intr-o craticioara care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Craticioara se dezgheata si se incalzeste numai inainte de folosire.

Supa (piureul) se subtiaza cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Pentru ca sugarul sa primeasca supa, ea se poate "drege" la inceput, adaugand putin lapte de mama sau 1-2 masuri din pudra laptelui adaptat sau partial adaptat.

Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolva imediat in amestecul din apa de fierbere si zarzavatul pasat. In loc de zahar sau miere se poate folosi cel mult dextroza sau suc natural de fructe.

Inainte de folosire, zarzavaturile si fructele se spala bine cu apa limpede pentru a inlatura murdaria si resturile de substante insectofungicide care se folosesc in prezent in agricultura si in pomicultura. (Sunt toxice!)

La cartofi se inlatura "coltii" si punctele negre. Morcovii se aleg mai tineri, iar inainte de fierbere se taie in felii subtiri. Carnea se fierbe si se reduce la un piure fin. Se prefera carnea alba (de pui), ficatul de pui, mai tarziu carnea rosie de vita si de preferat cea de vita tanara (manzat).

In loc de carne se poate da peste. Carnea care se pastreaza in congelator, odata dezghetata trebuie folosita.

Se folosesc pe cat posibil legume proaspete sau, pe timp de iarna, pastrate corect (cartofii, morcovii) sau congelate (dovleceii, fasolea verde, mazarea, conopida, spanacul).

Mixajul se face in ultimele minute, inainte de folosire.

Rinichii sugarului nu suporta excesul de sare. Nici zaharul nu este necesar. Predispune la obezitate, obisnuieste copilul cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului, dentitiei si cresterii. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare, este purtatoare de infectii).

Zarzavaturile nu se tin multa vreme in apa, inainte de fierbere, deoarece se pierde o parte din vitamine si din minerale.Dupa fierbere alimentele se racesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inmultirea microbilor.

Supa sau piureurile sunt valoroase prin aportul de fibre (celuloza), minerale si vitamine, iar adaosurile de carne sau galbenus de ou asigura aportul de fier (combat anemia), precum si de proteine si grasimi foarte valoroase. Din acest grup, cel mai pretios este ficatul. Trebuie insa sa fie proaspat!

Introducerea de alimente noi (fructe, zarzavaturi, carne, ulei) in alimentatie schimba continutul, consistenta, numarul si culoarea materiilor fecale si caracterul urinei. Aceasta capata un miros de amoniac. Pielea din jurul orificiului anal si organelor genitale se pot inrosi, uneori apar crapaturi si/sau descuamari.

Eritemul fesier (opareala) apare adesea dupa consumarea citricelor. Se va folosi o "mixtura" simpla sau o pomada izolanta prescrisa de medic si se va lasa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele si zonele fesiere descoperite; expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea si tratamentul eritemului fesier.

Materiile fecale se modifica mult. Este normal ca in scaune sa apara resturi de fructe si/sau legume nedigerate. In functie de organismul sugarului, scaunele pot deveni fie mai moi si mai numeroase, fie mai rare si mai consistente. 

Baia zilnica este obligatorie. Spalarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe saptamana. In situatiile in care baia generala nu este posibila, se va efectua seara o baie partiala simplificata (organele genitale, mainile, picioarele, gatul, fata). Nu este indicata reluarea imbaierii de 1-2 ori pe saptamana.

De obicei in aceasta luna este planificata administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat Di-Te-Per (difterie, tetanos, tuse convulsiva), de vaccin antipoliomielitic (A.P.) si antivirusul hepatitei B.

Spre sfarsitul lunii a cincea, o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reusesc sa se intoarca si de pe spate pe burta. Circa 25% dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii.

Bebelusul incepe acum sa isi apuce picioarele si sa le duca la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile, acum deschise. Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se sprijina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica sezutul, dand impresia ca face "puntea". Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului.

Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap. Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele mai multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunchii pot fi bine intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Toate miscarile devin mai coordonate si mai variate.

Sugarul se redreseaza cu usurinta sprijinindu-se pe antebrate. Sta in pozitie simetrica, cu capul ridicat pana la 90 de grade. Se pivoteaza pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe care se sprijina si astfel isi elibereaza celalalt brat pe care il intinde inainte.

Schiteaza tararea, dar nu reuseste sa-si deplaseze intreg corpul. Ridica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot. Bazinul este aplicat pe planul patului.

Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de la mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in cea de asezat cu controlul perfect al capului, in caz ca sugarul nu participa la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea de a se tine de acest deget sau/si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesizat medicul.

Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in aceasta pozitie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-l roteste lateral. In timp ce este ridicat, membrele inferioare se intind. Bratele sunt flectate in articulatiile cotului.

Spatele nu este drept, dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Tinut de umeri, sugarul incearca sa stea pe sezut: isi pozitioneaza bine capul in spatiu, dar nu reuseste sa-si tina trunchiul, se apleaca in fata, intinde bratele inainte pentru a se sprijini, dar fara preluarea integrala a greutatii.

Articulatiile soldului se flecteaza, membrele inferioare se rotesc si se inclina spre partile laterale, genunchii sunt flectati, iar gleznele sunt mobile.

Sugarul isi impinge picioarele spre planul patului si preia greutatea corpului. Nu reuseste inca sa se sprijine pe picioare; isi flecteaza articulatia soldului, indoaie si intinde genunchii, se sprijina discret si pentru scurt timp pe varful picioarelor, are tendinta de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitica".

In orice pozitie, capul se pozitioneaza bine. Sugarii foarte bine dezvoltati neuromotor, reactioneaza bine la orice pozitie a capului fata de trunchi si a corpului fata de cap. Aceasta reactie este cunoscuta de pediatri sub numele de reactia Landau.

Daca este asezat intr-o pozitie stabila poate apuca orice obiect cu ambele maini cu toata palma (prindere simiana). Ridicat in sezut si sprijinit de un adult urmareste cu interes obiectele care sunt lasate sa cada lateral de corp. Intinde mana spre o jucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand mama incearca sa i-o ia; jucaria este apucata cu mana deschisa, cu toate degetele; acest mod de a apuca il face sa-i dea drumul fara a avea vreaun scop si fara s-o mai poata recupera.

Gura devine un organ de cunoastere. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gura. Este o modalitate de a le cunoaste. Buzele si limba sunt organe bune de "pipait".

Ai grija sa-i oferi intotdeauna numai obiecte pe care sugarul le poate baga in gura fara pericol.

Sunt indicate inele de plastic, jucarii din cauciuc. Lasa-i la indemana sugarului numai obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu permita inghitirea sau alt accident.

Se vor spala ori de cate ori cad jos si nu se va permite celorlalti frati sa se joace cu ele (pericol de infectie). Daca nu i se dau jucarii, sugarul va folosi, foarte probabil, camasuta, paturica, marginea patului etc.

Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de sunete. Este important ca atunci cand se testeaza auzul sugarului, acesta sa fie calm, iar in jurul lui sa fie liniste. Sugarul deosebeste calitatile sunetelor. Recunoaste sunete si se bucura de unele, refuzand pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obisnuit.

Repeta propriile sunete si se bucura de ele. Emite sunete nuantate. Repeta si schimba repertoriul de sunete. Tipa cu putere cand are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece se remarca o mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.

Sugarul fixeaza obiectele si coordoneaza miscarile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvata. Urmareste o jucarie la 90 de grade peste linia mediana, in toate planurile (le examineaza in pozitie sezand si culcat pe spate).

Normal, sugarul de 5 luni mai are strabism (se mai uita "crucis"). La cei care nu-si coordoneaza inca bine miscarile globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in continuare, ca mama sa plimbe un obiect stralucitor la 20-30cm de fata sugarului. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.

Sunetele emise sunt tot guturale, realizate fara a folosi mult limba sau buzele. Sugarul gangureste si "vocalizeaza". Cand este in stare de veghe "vorbeste" mult "pe limba lui", leaga sunetele, "fredoneaza", se opreste si reincepe mereu. Din cand in cand pronunta clar un "a" sau un "e" bine conturate, tace pentru cateva secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se asculte.

Vorbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de, gu) si le uneste progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incurajat, angajeaza un fel de "conversatie".

De indata ce s-a instalat aceasta schita de dialog, sugarul rade cu hohote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocalizele, indemnand parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude muzica.

In loc de reactii globale (tresariri, teama, tipete), sentimentele se nuanteaza, mijloacele lui de manifestare se imbogatesc: bucurie, manie, plictiseala. Din ce in ce mai mult "ii place societatea", simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este treaz; daca i se vorbeste este fericit.

Incepe sa se contureze din ce in ce mai mult personalitatea sugarului (vesel, lenes, activ, sensibil, visator). Toti cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul ca unii sugari sunt "lenesi" si refuza sa primeasca orice aliment mai consistent sau sa "participe" la mancare, ca unii plang la orice voce care se ridica, iar altii sunt indiferenti.

De indata ce se trezesc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa "prinda" miscarile si vocile adultilor. Unii se opresc din plans cand li se vorbeste. Incep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.

Cresterea va fi mai mica in luna a cincea: 600-700g pe luna, in medie 20g/zi sau 140g pe saptamana. La 5 luni sugarul normal si-a dublat greutatea de la nastere. Exceptie fac sugarii cu greutate mica la nastere; ei isi dubleaza greutatea mai devreme decat cei cu greutate mai mare. Dimpotriva, cei nascuti cu greutate mare (peste 3500g) si-o dubleaza mai tarziu.

Sugarul a crescut cu 13-15cm de la nastere. In ultima luna a crescut cu 2cm. De acum inainte va creste si mai putin: circa 1 cm pe luna. Nu se fac consideratii asupra inaltimii definitive a unei fiinte umane dupa modul cum creste in primul an de viata. Saltul definitiv al inaltimii survine la pubertate, intre 11 si 16 ani.