Palma la fund, pedepsele si tipetele in disciplina copilului

Palma la fund, pedepsele si tipetele sunt unele dintre cele mai frecvente tehnici la care recurg parintii in disciplinarea copilului. Cu toate acestea, unele dintre ele nu sunt doar ineficiente, ci devin un exemplu negativ de urmat de copii si lasa si urme emotionale in dezvoltarea lor.

Foto: momsgetreal.com

Iata cum se folosesc corect pedepsele in procesul de disciplinare si de ce nu trebuie sa apelezi niciodata la palmuire sau tipete!

Foto: sott.net

Palma la fund este una dintre cele mai controversate metode de disciplinare. Exista si la ora actuala parinti care inca se incred in eficienta acestei tehnici, atat de criticate de psihologi si specialisti in dezvoltarea copilului.

Multi dintre ei se declara impotriva lovirii copilului ca metoda de disciplinare, dar recunosc ca uneori le mai scapa cate o palma peste funduletul sau obrazul celui mic.

In realitate, palmuirea nu reprezinta decat o forma de eliberare a stresului si tensiunilor parintelui si de incetare, pe termen scurt, a comportamentului obraznic al copilului.

Specialistii considera ca este una dintre cele mai putin eficiente metode de disciplinare si ca repetarea constanta a acestor tipuri de "corectare"a comportamentului poate lasa urme adanci in dezvoltarea viitoare a copilului.

Palmuirea este ineficienta, deoarece face copilul sa se simta umilit, lipsit de ajutor si iritat si sa creada ca aceasta este o metoda utila de rezolvare a problemelor. Trimite un mesaj gresit copilului. Nu va trece mult pana cand acesta va prelua comportamentul tau si il va pune in practica cu alti copii de varsta lui.

In plus, palmuirea nu ofera, in procesul disciplinar, si un comportament alternativ, ceea ce o face ineficace. Micutul este agresat fizic pentru fapta sa, dar nu i se ofera si varianta corecta in care ar fi trebuit sa se poarte, un contra-exemplu la comportamentul lui nepotrivit.

Copilul nu invata nimic de pe urma pedepsei aplicate si primeste adesea un mesaj eronat. De exemplu, daca micutul sparge o glastra si exista riscul sa se raneasca in ea, iar apoi primeste o palma la fund, mesajul pe care i-l transmiti este ca primeste palma la fund, pentru ca altadata sa nu mai faca asta, deoarece s-ar putea rani. Dar, pentru micut este confuz mesajul pe care il transmiti - "te lovesc, adica te ranesc, tocmai pentru ca nu vreau sa te ranesti". Care mai este diferenta intre faptul ca s-ar fi ranit in cioburi si faptul ca tu il ranesti, lovindu-l? Cum ar putea el sa inteleaga ca o faci spre binele lui? Se deduce ca lovirea in sine este un bine!

Disciplina pozitiva, laudarea si incurajarea copilului spre fapte pozitive, in detrimentul accentuarii celor negative, este o varianta mult mai buna de disciplinare.

Foto: ourkids.net

Pedepsele sunt o metoda utila de disciplinare micutului, insa doar daca sunt folosite corect si in limite acceptabile. Nu toate pedepsele sunt tolerate in procesul educatiei lui si nu toate sunt eficiente.

Cristina Calarasanu, psiholog specializat in "Terapie Psihanalitica Familiala", sustine ca parintele apeleaza la pedeapsa atunci cand se simte depasit de situatia in care copilul il pune la un moment dat si nu stie sa faca altceva, decat sa isi exercite autoritatea asupra lui.

Psihologul sustine ca pedepsele fizice sunt ineficiente si nu fac decat sa produca sentimente de teama micutului, care ulterior se transforma in ura si furie. Deoarece nu isi va putea indrepta ura asupra parintilor, copilul va avea tendinta sa o deplaseze si reverse asupra altor copii si sa capete astfel un comportament agresiv, obraznic, total opus scopului in care a fost initiata pedeapsa.

Pentru ca pedepsele sa functioneze si sa fie eficiente in dezvoltarea copilului, ele trebuie sa fie integrate intr-un sistem bine pus la punct de reguli si limite, de care copilul sa fie constient tot timpul.

Regulile sunt esentiale pentru buna functionare a unei familii si a copilului in cadrul acesteia si au nevoie de o aplicabilitate fara echivoc si constanta in disciplinarea lui. Cel mic trebuie sa fie constient de existenta regulilor, de ceea ce sunt ele si ce presupun, dar si de consecintele incalcarii lor.

Pedeapsa trebuie sa se traduca prin pierderea unui privilegiu la copii. Doar in cazul in care i se refuza sau restrictioneaza accesul copilului la o activitate sau obiect care ii place, pedeapsa functioneaza. Se poate apela la a-i refuza dreptul de a se juca cu jucaria preferata, de a se uita la TV sau de a se juca la calculator. Acestea sunt pedepse recomandate si considerate eficiente la copii.

Aceste restrictii trebuie intotdeauna insotite de explicatii si argumente, sustine psihologul. Copilul trebuie sa stie si sa inteleaga de ce este pus in aceasta situatie, unde a gresit, sa isi dea seama ce simte si cum sa nu mai faca aceeasi greseala in viitor.

Foto: disciplineproject.com

In multe cazuri, tipetele parintelui apar parca involuntar si incontrolabil. Copilul aduce parintele la stadiul la care nu-si mai poate stapani nervii (si nici decibelii) si recurge la o avalansa de reprosuri, sub forma de cearta, care iau forma zbieratului.

Acest model de comportament ofera un exemplu negativ copilului, care invata ca problemele se pot rezolva prin tipete sau capata un obicei din a tipa si el. Nu ii mai poti reprosa ca tipa si nu ii poti comanda sa taca, din moment ce tu o faci din plin.

Daca tipi de fiecare data cand face o boacana, vei instaura un soi de obicei. Micutul va invata ca doar atunci cand ridici tonul este semnalul ca trebuie sa se opreasca din ce face, iar in alte conditii nu o va mai face.

Prin ridicarea vocii, expertii sustin ca nu vei obtine ce doresti de la micutul tau. Dimpotriva, pe masura ce vei apela mai des la tipete, copilul va dobandi toleranta la ele, iar la un moment dat nu vor mai functiona.

In plus, acestea trimit si un mesaj gresit copilului, aratandu-i ca ti-ai iesit din fire si ca nu poti controla situatia. Micutul iti identifica in acest fel punctul slab si profita de fiecare data de el.

Cel mai indicat este sa fii ferma si sigura pe tine atunci cand te afli in fata unui comportament neadecvat al micutului, dar pastrandu-ti calmul. Nu iti arata emotiile in fata lui, chiar daca iti vine sa tipi. In cazul in care iti vine sa zbieri de nervi, fa o scurta pauza inainte de a reactiona, numara de la 10 la 1 in gand si respira adanc. Abia apoi aplica pedeapsa direct proportionala faptei lui, o metoda mult mai eficienta de disciplinare a copilului.