Incapatanarea la copii

Incapatanarea are de obicei o conotatie negativa. Cand spui ca micutul tau e incapatanat te referi ca e neascultator, se poarta urat sau ca este prea rasfatat. Insa la varste mici incapatanarea are o valenta pozitiva. Face parte din dezvoltarea copilului si are sensul de perseverenta sau incercare, necesare pentru consolidarea vointei.

Incapatanarea este considerata un defect din cauza faptului ca se manifesta sub forma unor comportamente nu tocmai placute - reactii negative in cazul mancarii, somnului, mentinerii curateniei corporale, etc. Insa toate acestea sunt rezultatul unei incercari a copilului de a-si impune punctul de vedere, de afirmare a personalitatii.

Este in stransa legatura cu tendinta de a spune "nu" si poate imbraca forme variate, pornind de la atitudini amuzante pana la forme de incapatanare suparatoare pentru adulti.

Unii autori sunt de parere ca in aceste momente copilul incearca sa vada daca mai este iubit de parinti sau de cei care-l inconjoara.

Insa copilul se incapataneaza atunci cand vrea sa demonstreze ca poate gandi singur (dorinta de independenta) si ca isi poate exprima liber gandurile, emotiile si dorintele. Incapatanarea le ofera sentimentul ca sunt stapani pe situatie si ca detin controlul asupra unor lucruri. Acest comportament contribuie la consolidarea stimei de sine.

Ca parinte trebuie sa incerci sa intelegi care este sursa de la care porneste incapatanarea copilului. Ea poate avea o multime de cauze. Acestea variaza de la temeri sau frici irationale pana la atacuri de rebeliune.

Copilul are nevoie ca toate lucrurile din jurul lui sa se desfasoare sub o uniformitate perfecta: imbracarea, masa, culoarea hainelor, asezarea obiectelor in camera lui, etc. trebuie sa pastreze aceeasi ordine.

In aceasta perioada copilul  testeaza "corectitudinea" celor din jur. Mai mult decat atat, toate acestea ii inspira siguranta, confort sufletesc si caldura.

Nu trebuie sa te enervezi si sa te certi cu cel mic. Cu atat mai putin sa intri in hora lui cand are un acces de furie sau se opune cu vehementa rugamintii tale. Gandeste-te ca nu vei face decat sa incurajezi o lupta a vointelor. Fii calma, dar vehementa si stabileste reguli sau consecinte pentru neascultare. Nu trebuie sa iasa scandal, trebuie doar sa aplici principiul cauza-efect.

Incearca sa ai o atitudine ferma, dar calda! Cea mai importanta parte din educarea sau disciplinarea copilului incapatanat este atitudinea pe care o ai. Stabileste de la inceput reguli si consecinte ale incalcarii lor. Fii consistenta in aplicarea pedepselor. Fa-o pe un ton calm, fara tipete si porniri agresive.

Negocierea nu este o idee rea cand vine vorba de incapatanarea copilului. Tu stii ca e bine sa faca asa cum ii spui, dar si el e constient ca are de ales si ca isi poate exprima parerea. In felul acesta nu veti ajunge la un compromis. De aceea, este indicat sa incercati sa negociati!

In acest fel ii arati ca este ascultat si ca exista situatii in care are dreptate sau poate avea castig de cauza. Este important sa mai cedezi si in favoarea lui, insa nu la lucruri esentiale care tin de educatia lui.

Pune-i intrebari cu privire la modul in care se comporta. Incearca sa afli daca in spatele incapatanarii stau alte probleme. Apoi stimuleaza-l sa gaseasca o solutie la problema cu care se confrunta.

Discuta cu micutul tau despre comportamentul pe care il are si despre consecintele acestuia. Incearca sa il faci sa inteleaga de ce nu este bine sa se poarte astfel.

Specialistii sustin ca daca petreci timp de calitate cu copilul tau (te joci cu el, ai grija sa il duci sa viziteze muzee si locuri, faci lectii cu el, il inveti diverse lucruri si il implici in activitati educative) vei diminua nivelul de incapatanare al copilului.