Bebe Luca Matei
Va saluta cu drag in flacau minunat si nazdravan pe numele lui Luca Matei si mamicuta lui Mirela! Povestea noastra este foarte frumoasa si plina de peripetii. O sa v-o relatam si voua. Stiu ca de obicei mamele sunt cele care povestesc insa de data aceasta am sa va povestesc eu, micutul Luca, alias "Dovlecel".
Mami si tati s-au cunoscut in anul 2008, in septembrie, pe internet (si uite ca parintii mei se iubesc si acum, in ciuda tutror rautatilor care li s-au spus). In 4 iulie - da, da ati auzit bine, de Ziua Americii (stiu si eu cate ceva) - s-au cununat civil, iar cum isi doreau tare mult un bebelus, mi-am facut aparitia in burtica lui mami in sepembrie 2009.
Mami si-a dat seama imediat ca ceva se intampla, deoarece a poftit o bere (ea care nu bea niciodata). Si instinctul ei nu s-a inselat! In data de 19 octombrie la ora 5 dimineata (cand inca toata lumea dormea), mami striga in gura mare de a trezit toata familia cu vestea ei!
Am fost foarte cumintel in burtica lui mami, dar pe la 25 de saptamani i-am dat cateva emotii, insa nu din vina mea. Doamne-Doamne ne-a ajutat si ne-am facut bine. Dar pe la 38 de saptamani nu am mai avut rabdare si am vrut sa-i cunosc pe parintii mei care toata ziua ma mangaiau si imi vorbeau atat de suav.
Cand a venit ziua sa mergem la doamna doctor care a avut grija de noi pe timpul sarcinii, ia-o de unde nu-i! A sunat-o mami toata ziua, insa niciun raspuns. A condus-o nasa mea la materninate, insa acolo nu era aproapre nimeni (pe atunci era carantina la maternitate). Am ajuns acolo, nici macar o asistenta, un medic, absolut nimeni... nici portarul nu era la postul sau.
De aici am mers la alta materninate unde mami m-a adus pe lume, dupa 6 ore de travaliu, insa cum imi tot povesteste ea, a uitat de tot cand m-a vazut! O mogaldeata mica de 49 de cm si 3100 de grame. Dar e tare mandra de mine, caci doamnele asistente mi-au dat nota 9.
Primul care a aflat de veste a fost tati, care a sunat la maternitate, ingrijorat ca mami nu-i da niciun semn de viata. Apoi bunica mea, care facuse noapte alba si a plans de grija noastra, ca intr-un final toata lumea sa fie enorm de fericita de venirea mea!
Povestea nasterii tale poate aparea aici!
Trimite-ne povestea ta pe e-mail la info@copilul.ro sau posteaz-o pe blogul tau si trimite-ne link-ul.
Nu uita sa ne trimiti pe mail si fotografii cu tine in timpul sarcinii si cu bebelusul tau!