THDA, tulburarea hiperkinetica de deficit de atentie, se manifesta la copii prin probleme cu atentia si concentrarea si dificultati in indeplinirea unei sarcini. Netratata, aceasta tulburare poate influenta functionarea sociala sau profesionala si la adulti. Cunoscuta si sub denumirea ADHD, tulburarea hiperkinetica de deficit de atentie poate fi invinsa cu ajutorul tratamentui medicamentos, insotit de terapie comportamentala.
Cauze si factori de risc pentru THDA
Ipoteza larg acceptata de comunitatea stiintifica identifica cauze genetice pentru THDA. Tulburarea este o afectiune neurobiologica, care provoaca schimbari observabile la nivelul creierului.
Unele ipoteze fac o legatura intre riscul dezvoltarii THDA si consumul de bauturi alcoolice, de tigari, de droguri sau alte substante neurotoxice in timpul sarcinii.
O alta ipoteza vehiculata mult timp, care facea o legatura intre consumul crescut de zahar si aditivi alimentari si THDA, a fost abandonata dupa ce mai multe studii au aratat ca restrictiile de zahar duc la ameliorarea simptomelor doar in cazul a 5% dintre copii ce sufera de aceasta tulburare.
Foto: www.endaggressivebehavior.com
Simptomele THDA
Tulburarea hiperkinetica de deficit de atentie poate fi recunoscuta cu ajutorul a trei simptome de baza, care pot fi insa ascunse de comportamentul specific varstei prescolare:
- probleme de atentie si concentrare;
- impulsivitate;
Simptomele devin vizibile odata cu inceperea scolii, deoarece acest mediu solicita abilitatile nedezvoltate in cazul copiilor cu THDA.
Notele mici la testele de aptitudini, organizarea si planificarea precara a invatatului si problemele de socializare sunt alte indicii ca micutul tau ar putea suferi de aceasta tulburare. Adesea, o consecinta a problemelor scolare este imaginea de sine negativa.
Probleme se pot agrava in perioada adolescentei, mai ales o data cu schimbarea scolii. Terminarea gimnaziului si inceperea liceului poate fi o perioada dificila pentru multi adolescenti, dar cei care sufera de THDA vor fi cel mai afectati.
Diagnostic si tratament THDA
Medicii care pot diagnostica THDA sunt cel de familie, pediatrii, dar si psihiatrii sau neurologii. Temperamentul dificil al copilului ii poate face pe parinti sa caute ajutorul unui specialist, dar diagnosticul va fi pus si sustinut cu tratament doar dupa mai multe consultatii. Tulburarile anxioase si tulburarile afective sunt adesea indicii suplimentare folosite in procesul de diagnosticare de catre specialisti.
Tratamentul consta in stimulante ale sistemului central nervos pe baza de Amfetamine. Acestea duc la scaderea simptomelor in cazul a aproximativ 70% din cazuri. O alta varianta de tratament este cea non-stimulanta (Atomoxetina) in cazul aparitiei unor efecte adverse in medicatia primara.
Medicamentele pot fi precrise dupa varsta de 3 ani, insa multi medici recomanda amanarea momentului pana la scolarizare, deoarece reactiile adverse ale tratamentului pot fi neplacute pentru micuti. Daca simptomele sunt foarte pronuntate, tratamentul poate insa imbunatati calitatea vietii copilului si parintilor.
Cele mai mari sanse de succes in depasirea THDA au insa copiii care au combina tratamentul medicamentos cu terapia comportamentala, care poate fi aplicata de parinti si profesori.