Ce este ADHD?
Adesea, copilul tau nu mai este atent sau nu mai poate sa te urmareasca, iar tu te intrebi daca acesta are sau nu ADHD. Cum este descoperita boala? Ce poti face pentru a-l ajuta?
ADHD sau deficitul de atentie reprezinta un "defect" neurologic, datorat structurii particulare si chimiei creierului si se manifesta prin incapacitatea copilului de a se concentra pe o sarcina sau activitate, hiperactivitate – este foarte dinamic si deseori actioneaza fara sa gandeasca, temperament dificil sau abilitati sociale scazute.
Cum pot contribui parintii la reusita acestui copil?
• Anticipeaza problemele si alcatuieste un plan de rezolvare a acestora;
• Stabileste reguli clare, care sunt limitele si asteptarile;
• Gandire pozitiva constanta si masuri logice;
• Redu cantitatea de cuvinte rostite si a celor pe care copilul trebuie sa le retina, utilizeaza scheme si liste pentru memorare;
• Colaboreaza cu profesorul in legatura cu modificarile necesare si acomodarile la acestea;
• Cauta modalitati de sustinere sau incurajare si premiere a punctelor forte, in special in domeniile extra-curriculare;
• Culege informatii despre ADHD din cartile de specialitate, din participarea la conferinte sau intrarea in grupuri de sprijin sau comunitati online;
• Tinand cont de varsta copilului, discuta despre cum se manifesta la copilul tau ADHD, facand apel la site-urile pentru copii;
• Asigura-te ca persoanele care au grija de copilul tau, precum si conducatorii de grup sau de programe extra-scolare, sa cunoasca strategiile de comportament pe care tu impreuna cu scoala le gasiti a fi necesare dezvoltarii armonioase a acestuia.
Cum este diagnosticat deficitul de atentie?
Actualmente, nu exista teste medicale, precum analiza sangelui sau ecografii care sa duca la stabilirea diagnosticului ADHD. Cu toate acestea, cercetarea in aceasta arie continua in speranta ca punerea diagnosticului va putea fi mai precisa pe viitor.
Acest comportament este, in general, observat inainte de varsta de 7 ani. Simptomele trebuie sa fie observate in cel putin doua locuri, spre exemplu la scoala, acasa, in comunitate, in crese, si pentru cel putin 6 luni.
Iata cateva simptome ale deficitului de atentie:
• nu este atent la detalii;
• nu pare ca asculta cand i te adresezi direct;
• este usor distras;
• intampina dificultati in organizarea si finalizarea sarcinilor;
• da din maini si din picioare, neputand sta locului;
• vorbeste continuu;
• intrerupe conversatiile si deranjeaza jocurile altor copii;
• evita sarcinile care necesita efort mental (de pilda exercitiile pe care trebuie sa le faca in clasa, temele, jocurile);
• face lucruri care sunt periculoase fara sa se gandeasca la posibilele consecinte.
Ce inseamna toate acestea pentru copilul tau?
Copiii cu ADHD pot fi intarziati cu aproape 30 % din varsta actuala in capacitatea de fi atenti si de a tine minte. Acest lucru inseamna ca un copil de 9 ani poate sa se comporte ca unul de 6 ani in ceea ce priveste capacitatea de concentrare si control. De aceea, este foarte greu pentru copiii cu ADHD sa se integreze in grupuri de aceeasi varsta cu ei. Asta nu inseamna ca este mai putin inteligent, ci ii este afectata doar abilitatea de controlare a impulsurilor.
ADHD intarzie dezvoltarea creierului
In timp ce unele regiuni ale creierului se dezvolta cu cativa ani mai tarziu decat in mod normal la copiii cu deficit de atentie cu hiperactivitate, celelalte parti ale creierului se dezvolta normal, arata un nou studiu realizat de cercetatori.
Specialistii au observat ca aceasta intarziere in dezvoltarea creierului la copiii cu ADHD este mai proeminenta in regiunile din fata ale cortexului (invelisul superior al creierului), care are rol in gandire, planificare si atentie.
Scanarile cu rezonanta magnetica a 223 de copii cu ADHD au dezvaluit ca jumatate din cele 40.000 de locuri ale cortexului au atins o grosime de varf la varsta medie de 10,5 ani, in comparatie cu o medie de varsta de 7,5 ani la o grupa de copii fara ADHD.
Totusi, la ambele grupe de copii, cu sau fara ADHD, s-a observat un progres similar de dezvoltare a creierului din spate spre fata. Insa regiunile atingeau grosimea de varf la momente diferite.
Cercetatorii spun ca aceste descoperiri sustin teoria ca ADHD este cauzat de o intarziere a dezvoltarii cortexului. Ei planuiesc sa investigheze radacinile genetice ale acestei intarzieri si metode de a promova recuperarea completa a copiilor cu ADHD.
Tratamentul in cazul copiilor cu ADHD
Tinand cont de nevoile copilului tau, urmatoarele actiuni ar putea fi potrivite sau necesare ca metode de tratament, pentru a-ti ajuta copilul sa reuseasca:
• medicamentatie;
• invatarea copilului cum sa se comporte atat la scoala, cat si acasa;
• integrarea in grupul de la scoala;
• consiliere avizata privind relationarea copilului cu familia si colegii.
Raspunsul specialistului
Date oferite de Dr. Alina Pop-Began, medic rezident Anestezie si Terapie Intensiva.
ADHD este tulburarea cu deficit de atentie si hiperactivitate/impulsivitate; este o afectiune destul de frecvent intalnita, desi nu intotdeauna diagnosticata, care poate avea o mare influenta evolutiei copilului pe termen lung, daca nu este controlata la timp.
Tratamentul in cazul copiilor cu ADHD se concentreaza in principal pe tratarea simptomelor in parte si cuprinde:
• terapie comportamentala (modificarea comportamentului) - care este si partea cea mai importanta a acestui tratament;
• terapia medicamentoasa - care trebuie individualizata de la caz la caz si se asociaza cu terapia comportamentala.
Strategia terapeutica se stabileste de catre specialistul in neuropsihiatrie infantila, in colaborare cu pediatrul, logopedul, eventual psihoterapeutul, dupa o evaluare diagnostica cu stabilirea simptomelor tinta si a gradului initial de afectare.
O parte importanta a tratamentului o reprezinta monitorizarea simptomelor (urmarirea rezultatelor scolare, a procesului de memorare, interactiunile familiale si relatiile cu persoanele de aceeasi varsta atat acasa, cat si in colectivitate) si adaptarea strategiei la evolutia copilului.
Trebuie inteles ca tratamentul pentru ADHD este unul de lunga durata si rezultatele variaza foarte mult de la un copil la altul.
Tratament adjuvant
"Omega 3" sunt suplimente alimentare care contin acizi grasi omega-3, care se gasesc cu predilectie in uleiul de peste. Aceste suplimente alimentare sunt sustinute de variate studii care afirma ca acizii grasi continuti de obicei in carnea unor specialitati de peste gras, pot stimula invatarea si concentrarea la copii, precum si ca ar imbunatati sanatatea cardiovasculara, avand efecte benefice si asupra ameliorarii simptomatologiei din ADHD.
Este adevarat ca este benefic si recomandat consumul in alimentatia noastra a acizilor grasi omega-3, atat pentru adulti cat si pentru copii, insa este doar un supliment alimentar.
Nu este un medicament si nu sunt dovezi certe (cel putin nu inca) ca ar avea un efect terapeutic asupra manifestarilor din ADHD.
Dr. Alina Pop-Began, medic rezident Anestezie si Terapie Intensiva
Stimulentii, aprobati in tratamentul copiilor cu ADHD
Este nesigur tratamentul cu stimulenti pentru tratarea copiilor cu tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD)? Ar putea acest tratament sa afecteze pe viitor starea de sanatate a copilului? Conform unui nou studiu realizat de catre cercetatorii de la Spitalul General Massachusetts, raspunsul la intrebarile de mai sus se pare ca este "nu".
Rezultatele studiului arata ca medicamentele stimulente pentru tratarea copiilor cu ADHD nu vor avea pe viitor efecte negative asupra sanatatii copiilor.
Studiul a fost realizat pe 100 de tineri dupa 10 ani de la diagnosticarea cu ADHD. Acesta s-a desfasurat intr-un mod foarte riguros, analizandu-se fiecare aspect al asocierii tratamentului stimulent cu efectele acestuia.
Deoarece stimulentii sunt medicamente controlate, initial au existat ingrijorari cu privire la folosirea lor, nu se doreste ca acest tratament pentru copii sa promoveze pe viitor abuzul de medicamente.
Studiul nu a prezentat nicio dovada cum ca in urma acestui tratament cu stimulenti va creste sau va scadea riscul de dependenta.
Dintre 112 participanti cu varste cuprinse intre 16 si 27 de ani, 73% dintre acestia au primit tratamentul cu stimulenti la un moment dat, iar 22% dintre ei inca primesc tratamentul.
Rezultatele curente ale studiului, combinate cu alte investigatii ar trebui sa reduca ingrijorarea medicilor si a parintilor privind folosirea stimulentilor ca tratament pentru copiii cu ADHD.
Televizorul, o cauza a ADHD-ului?
Desi s-a stabilit ca factorii genetici influenteaza aparitia ADHD-ului la copii, cercetatorii cred ca si factorii de mediu au un rol important in aparitia deficitului de atentie.
Televizorul afecteaza abilitatea copilului de a fi atent
Cercetatorii au descoperit ca acei copii care petrec foarte mult timp in fata televizorului pot, mai tarziu, sa devina impulsivi, neastamparati, agitati si sa aiba probleme de concentrare, toate acestea fiind simptome ale ADHD-ului.
Un studiu publicat inca din 2004 a concluzionat ca expunerea la televizor a copiilor cu varste intre 1 si 3 ani poate creste riscul de aparitie a ADHD in jurul varstei de 7 ani.
Alte studii au relevat faptul ca vizionarea precoce a televizorului este asociata cu probleme cognitive si scolare pe masura ce copilul avanseaza in varsta.
Spune NU televizorului pana la varsta de 2 ani
Cercetatorii ne explica: "Creierul copiilor creste de trei ori mai mult in primii ani de viata. In momentul de fata toata lumea isi lasa copilul chiar micut sa se uite la televizor. Suntem in mijlocul unui experiment international necontrolat in ceea ce priveste viitoarea generatie de copii si adevarul este ca nu facem nimic sa schimbam ceea ce se intampla si viitorul copiilor nostri. Ii expunem la muntele de informatie oferita de media la varsta la care creierul lor se dezvolta incredibil de repede."
Televizorul este asociat cu performantele scolare atunci cand este vorba de copiii cu varste intre 3 si 5 ani. Pana la aceasta varsta copiii au depasit deja bariera privind dezvoltarea cognitiva si lingvistice.
Televizorul ofera si avantaje, in special atunci cand continutul, pasnic si calitativ il ajuta la invatare sau ii creeaza un mediu sanatos.
ADHD la copii, confundat cu nevoia de atentie
Parintii si profesorii trebuie sa aiba grija sa nu confunde copiii care pur si simplu au nevoie de atentie cu cei care sufera de sindromul deficitului de atentie.
Sindromul deficitului de atentie este o problema din ce in ce mai ingrijoratoare, care a atras foarte multe cercetari si interes datorita numarului tot mai mare de copii afectati.
Din nefericire, cercetatorii au neglijat sa urmareasca si nevoia de atentie a copiilor si cele doua probleme care apar in acest caz, similare copiilor cu ADHD, facand tratarea acestora si mai dificila.
Cercetatorii spun ca multe tipuri comportamentale pot fi observate in momentul in care copiii cauta ceva de facut. Comportamentele asociate cu ADHD, precum hiperactivitatea, concentrarea scazuta si impulsivitatea, pot aparea si la copii care doar doresc mai multa atentie.
Ultimul studiu realizat a fost concentrat pe copiii a 15 scoli pe o perioada de trei ani si a adus dovezi cum ca acei copii cu ADHD si cei care doresc atentie pot fi diferentiati. Cercetatorii au observat ca acei copii care au avut nevoie de atentie, au "jucat teatru" in aproprierea adultilor, pentru a le atrage atentia si au reusit sa socializeze in mod normal cu ceilalti copii si cu adultii.
Tratamentul celor doua tipuri problematice de comportament este diferita, de aceea este important sa reusim si noi ca parinti sa facem diferenta intre cele doua probleme la copiii nostri pentru a sti cum sa actionam.
Citeste si Calmarea copilului hiperactiv. Sfaturi practice.
.JPG)
