Agorafobia este una dintre cele mai severe tulburari de anxietate. In ciuda faptului ca este considerata o problema a adultilor, ea apare frecvent in copilaria timpurie. Din pacate, ea este greu identificata la copii. Nedepistata la timp si netratata agorafobia afecteaza substantial calitatea vietii copilului.
Ce este agorafobia?
Agorafobia a fost definita intial ca teama de spatii deschise. Este este de fapt un tip de anxietate care implica sentimente puternice de frica, ce conduc adesea la atacuri de panica atunci cand copilul se afla in diverse locatii.
Definitia ei a fost extinsa in timp la mai multe caracteristici: teama de spatii publice, de a intra in magazine, de a calatori cu un anumit mijloc de transport etc.
Care sunt cauzele agorafobiei?
Cauzele acestei probleme nu sunt cunoscute in totalitate. Specialistii sustin ca ea e provocata de o interactiune intre factori
-
biologici;
-
genetici;
-
temperamentali;
-
ai experientei de viata.
Pentru multi copii, aceasta fobie poate fi instalata in urma unui atac de panica pe care l-au avut undeva departe de casa. Panica induce frica, iar frica este intotdeauna corelata cu locul in care atacul a avut loc.
Agorafobia poate fi declansata la copii si pe fond emotional. Anumite evenimente din sanul familiei sau traume emotionale poate declansa aparitia tulburarii de anxietate.
Semne si simptome la copii
Principalul simptom al agorafobiei ramane frica. Anxietatea si manifestarile ei sunt de asemenea prezente intr-o criza agorafobica.
-
frica de a sta singur;
-
frica de intra/sta in spatii inchise;
-
frica de a parasai casa;
-
simptome ale atacului de panica: ameteli, puls accelerat, transpiratie, respiratie accelerate etc.
Copilul mai poate manifesta:
-
dureri de burta;
-
greata;
-
senzatie de lesin;
-
tremuraturi etc.
Cum se pune diagnosticul si cum se trateaza?
La copii este destul de greu de diagnosticat agorafobia. Ea se poate manifesta ani de zile la copii pana sa se poata depista. Simptomele sunt ignorate, parintii considerand ca asa sunt copii lor, mai speriosi si mai timizi din fire sau ca uneori au niste crize specifice varstei.
Insa pe baza simptomatologiei un medic psiholog sau psihiatru poate diagnostica agorafobia.
Cum se trateaza?
Daca se identifica afectiunea, copilul ar putea trece prin mai multe terapii:
-
psihanaliza;
-
terapie de grup;
-
terapie cognitiv-comportamentala;
-
schimbarea stilului de viata;
-
medicatia (doar in caz de nevoie de administreaza antidepresive).
Daca nu este tratata si controlata la timp, agorafobia intervine in toate domeniile vietii copilului, afectandu-i dezvoltarea. Daca micutii fac parte dintr-o familie in care si un parinte sau ambii sufera de agorafobie, atunci riscurile auspra copilului sunt si mai mari.