Tulburarea binge eating (mancatul compulsiv)

Tulburarea binge eating sau mancatul compulsiv nu este o boala propriu zisa. Face parte din tulburarile alimentare frevente si este mai degraba un simptom care apare frecvent in bulimiei nervoase, dar este diferit de aceasta. Ea poate fi diagnosticata si tratata separat sau impreuna cu bulimia, acolo unde apar si varsaturile precedate de episoade de supraalimentare recurente.

Aceasta tulburare se descrie prin episoade recurente de alimentare masiva, in care respectiva persoana isi pierde controlul asupra cat si ce mananca. Desi este foarte asemanatoare bulimiei, nu este acelasi lucru cu ea, pentru ca spre deoasebire de ea, mancatul compulsiv nu este urmat de varsaturi induse. Este un act constient pe care il faci si este insotit adesea de rusine.

Este o afectiune care apare in general la maturitate, cam dupa 40 de ani si afecteaza mai mult femeile decat barbatii.

Nu exista un raspuns cert cu privire la cauzele care stau la baza acestei tulburari. Dar se considera ca anumite afectiuni psihologice sau stari mentale contribuie la declansarea sindromului. Persoanele care sufera de depresie sau au suferit in trecut de aceasta, par sa fie mai predispuse la a o declansa.

De asemenea, este destul de neclar daca exista o relatie de cauzalitate in dietele de slabire si mancatul compulsiv. Specialistii au constatat ca persoanele cu tulburare binge eating au mari probleme in a-si stapani emotiile si in a le face fata. Unii sustin ca a fi furios, trist, plictisit, ingrijorat sau stresat pot constitui factori declansatori ai sindromului.

S-a mai lansat si ipoteza conform careia exista anumite gene care ar putea favoriza aparitia tulburarii, ceea ce ar insemna ca ea se mosteneste ereditar.

Fiecare dintre noi mai avem momente in care ne supraalimentam si in care regretam pe urma cantitatea de mancare ingerata. Ba chiar avem mustrari de constiinta. Dar acest lucru nu inseamna ca suferim de mancat compulsiv. Acesta trebuie sa urmeze niste caracteristici specifice:

• mancat mult mai rapid decat in mod normal in timpul episodului de supraalimentare;

• mancatul unor portii foarte mari de mancare, chiar si atunci cand nu ti-e foame;

• mancatul de unul singur, din cauza rusinii provocate de cantitatea imensa de alimente;

• te simti dezgustata, rusinata si chiar vinovata dupa fiecare episod alimentar;

• episoadele apar frecvent, de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de cel putin 6 luni consecutiv;

• castig rapid si in exces de greutate.

Cercetatorii au demonstrat ca cei care sufera de tulburarea bine eating sufera de mai multe afectiuni fizice si pot deveni mai usor depresivi, stresati si cu tendinte suicidale. Exista probleme ca dureri articulare, afectiuni digestive, dureri de cap, dureri musculare sau dereglari menstruale care pot aparea din cauza acestei tulburari.

Cresterea inevitabila in greutate sporeste considerabil riscul de obezitate, ceea ce reprezinta un factor de risc pentru alte afectiuni:

• diabet de tip 2;

• hipertensiune arteriala;

• nivel crescut de colesterol;

• boli cardiovasculare;

• anumite tipuri de cancer etc.

Daca suferi de tulburare binge eating trebuie sa stii ca exista sanse mari de recuperare si tratamente de succes. Trebuie sa apelezi la medici psihologi sau psihiatri. Acestia iti vor recomanda mai multe metode de recuperare:

• terapie cognitiv-comportamentala;

• psihoterapie individuala si interpersonala;

• medicatie (antidepresive).

Aceste metode, uneori combinate, par sa fie cele mai de succes. Mai exista si alte forme terapeutice care contribuie la controlarea acestei tulburari:

• terapia comportamental dialectica;

• interventie chirurgicala pentru reducerea greutatii corporale;

• sportul;

• cartile, dvd-urile si alte materiale despre aceasta tulburare si despre cum sa o controlezi pot fi de folos.

Sursa foto: freepik