Pana recent s-a considerat ca nutritiei trebuie sa i se acorde atentie abia in a doua jumatate a sarcinii, cand fatul castiga cel mai mult in greutate. Astfel s-a crezut ca importanta nutritiei in timpul sarcinii creste odata cu fatul, lucru ce parea logic la acea vreme, fiind confirmat si de cateva studii. Era, de asemenea si un lucru practic de vreme ce femeile insarcinate nu primeau ingrijiri prenatale decat spre a doua jumatate a sarcinii. Aceasta situatie este pe cale sa se schimbe datorita noilor cercetari aparute in domeniu, a grijii si interesului femeii pentru perioadele de preconceptie si a primului trimestru de sarcina.
Nutritia in timpul primelor luni de sarcina este mult mai importanta decat s-a crezut. Acest lucru reprezinta un atu extraordinar deoarece femeile au inceput sa-l cunoasca si sa-l aplice inca din perioada preconceptionala.
Alimentatia din perioada preconceptionala si primele luni de sarcina este esentiala, deoarece studiile au aratat ca efectele nutritiei din aceste perioade afecteaza formarea si dezvoltarea tesuturilor fatului si implicit sanatatea acestuia dupa nastere. De vreme ce majoritatea tesuturilor si organelor se formeaza in primele luni de sarcina ideea de a se astepta pana cand se obtine confirmarea sarcinii pentru a face schimbarile necesare in alimentatie ar insemna pierderea unui timp pretios. Pentru ca avantajele unei alimentatii sanatoase sa fie vizibile, aceasta trebuie inceputa inca din perioada preconceptionala.
Astfel, atunci cand sarcina este confirmata organismul femeii va fi deja pregatit sa faca fata primelor luni de sarcina. Acest articol prezinta dezvoltarea fetala din primele luni de sarcina si modificarile ce intervin in organismul viitoarei mame. De asemenea, va da recomandari specifice in ceea ce priveste alimentatia femeii in perioada preconceptionala si a primului trimestru de sarcina.
Primele doua luni de sarcina
Fiecare fiinta isi incepe viata de la o singura celula. Aceasta perioada dureaza, insa, foarte putin. La scurt timp dupa conceptie celula fertilizata incepe sa se divida, formand noi celule. Pana la nastere se va multiplica de miliarde de ori. Insa nu fiecare noua celula devine replica exacta a primei. Desi toate celulele contin acelasi material genetic, grupuri de celule se vor specializa intr-o anumita functie. Aceasta specializare le permite sa formeze tesuturi si organe. Creierul va putea astfel sa memoreze si sa judece, corpul nostru va invata sa digere alimentele si sa elimine reziduurile, sa lupte impotriva infectiilor, sa regenereze oasele si sa efectueze alte mii de functii tocmai datorita diferentelor dintre aceste grupuri celulare.
Nu toate grupurile celulare specializate intr-o anumita functie vor forma concomitent tesuturi si organe. Fiecare tesut si organ va apare la un moment programat. Coloana vertebrala apare la 23 de zile de la conceptie; la 30 de zile apare un grup de celule ce vor forma inima, care si incepe sa bata slab. Mainile, picioarele si degetele se formeaza tot in primele 30 de zile de la conceptie. Peste inca doua saptamani, apar celulele ce vor forma ficatul, pancreasul, stomacul, urechile, ochii si plamanii. Toate aceste modificari spectaculoase se produc inainte ca embrionul sa depaseasca 5 grame si dimensiunea unei monede. Fiecare tesut sau organ se dezvolta dupa un program strict si bine stabilit.
Pentru ca toate tesuturile si organele sa se dezvolte corespunzator, trebuie ca "ingredientele" acestora sa fie prezente in momentul formarii. Daca nu exista suficient oxigen, apa, glucoza, vitamine si minerale in momentul formarii tesuturilor atunci dezvoltarea lor va fi deficitara. Expunerea la medicamente (anticonvulsivante, antibiotice sau chimioterapice), agenti toxici din mediul inconjurator (ca DDT, mercur, plumb), radiatii, agenti infectiosi, alcool si cantitati crescute din anumiti nutrienti poate duce la o dezvoltare anormala a fatului.
Actiunea acestor substante in perioada de formare a tesuturilor si organelor poate duce la avort, malformatii sau alterarea dezvoltarii fizice si mentale a fatului. Expunerea la aceste substante este considerata cea mai periculoasa intre implantare (aproximativ cinci zile de la conceptie) si primele opt saptamani dupa conceptie.
Odata formate, tesuturile si organele incep sa se dezvolte, dar cresterea cea mai importanta in greutate a fatului apare in ultimele luni de sarcina. De asemeni, dupa ce s-au format tesuturile si organele nu mai sunt la fel de vulnerabile in fata factorilor nocivi. Actiunea substantelor nocive in ultimul trimestru de sarcina, precum diferite substante toxice sau o alimentatie deficitara, nu mai produce malformatii, ci determina formarea de organe subdimensionate si cu funtie anormala. Deoarece exista o multime de factori ce pot influenta dezvoltarea tesuturile si organele este aproape imposibil de spus care dintre acestia sunt responsabili de o anumita malformatie. Nu orice sarcina este afectata in acelasi mod de expunerea la substante nocive. Incercarea de a izola un anumit factor care sa fi produs o anumita anomalie fetala este un exercitiu zadarnic.
In ciuda susceptibilitatii fetale din primele luni de sarcina, majoritatea copiilor se nasc sanatosi si normali. Sansele ca o femeie sa nasca un copil sanatos devin excelente daca aceasta face tot ce este posibil pentru el in timpul sarcinii. Scopul principal este ca fatul sa aiba o dezvoltare cat mai armonioasa si mai sanatoasa. Rezultatul, insa, nu poate fi garantat.
Modificari ale organismului
Modificarile organismului in timpul sarcinii
Corpul unei femei trece prin schimbari majore in timpul sarcinii. Aceste modificari au loc pe tot parcursul graviditatii si incep la scurt timp dupa conceptie. In primele saptamani de gestatie hormonii responsabili de implantarea embrionului pe peretele uterului, de cresterea uterului si a placentei, precum si de expansiunea sistemului circulator al mamei sunt produsi din abundenta. Aceasta avalansa de hormoni are, insa si efecte secundare. Ei sunt responsabili de cresterea sanilor, de crampe, greata, varsaturi, modificarile gustului si mirosului, toate acestea aparand in primele luni de sarcina. In jurul lunii a treia, cand greata si varsaturile dispar, apare oboseala datorata expansiunii volumului sanguin. De obicei sunt necesare cateva saptamani pana ce organismul femeii se obisnuieste cu acest surplus sanguin.
In prima jumatate a sarcinii, cand fatul este inca mic, la nivelul organismului matern apar o serie de schimbari ce duc la acumularea de grasimi si nutrienti. Consecinta directa o reprezinta cresterea stratului adipos (gras), astfel incat, majoritatea femeilor simt ca devin mai grase si nu insarcinate. Cu cat sarcina evolueaza o mare parte a femeilor nu vor mai stoca grasimi, ci vor incepe sa le utilizeze pe cele deja acumulate. Stratul adipos creste in jurul coapselor, sanilor si trunchiului. De retinut este faptul ca surplusul de grasimi din primele luni de graviditate este un fenomen preprogramat.
Modificari ale apetitului
Majoritatea femeilor observa ca apetitul lor creste in primele luni de sarcina. Se pare ca acestea sunt biologic programate sa castige in greutate inainte ca fatul sa aiba nevoie de acest surplus. Cresterea in greutate poate fi mai mare decat se anticipeaza, deoarece multe dintre viitoarele mame mananca pentru a usura senzatia de greata si varsaturile, alteori, insa, acestea mananca pentru ca pur si simplu li se face foame.
Cresterea in greutate din primele luni de sarcina ingrijoreaza majoritatea femeilor. Probabil cea mai intalnita fraza din aceasta perioada este "voi ajunge de o tona daca voi continua sa mananc in ritmul asta",cu toate ca acest lucru nu este adevarat. Apetitul in timpul graviditatii are perioade de exacerbare si de stationare. Astfel, o saptamana poate fi dominata de foame permanenta, urmata de alta saptamana in care femeia isi pierde interesul pentru mancare. Asadar foamea si greutatea in timpul sarcinii variaza.
Cele prezentate mai sus se aplica unor sarcini cu evolutie normala si care nu sunt afectate de practici nutritionale restrictive, de tulburari ale apetitului sau de frica exagerata de a creste in greutate. Orice femeie este ingrijorata de castigul de greutate din timpul sarcinii. Totusi, o crestere rezonabila a greutatii, intre 12 si 15 kg este de o importanta deosebita pentru cresterea si dezvoltarea fetala.
Dieta in perioada preconceptionala si in primul trimestru al sarcinii
O dieta sanatoasa, ce pregateste organismul pentru o viitoare sarcina, include urmatoarele:
- ingestia de alimente trebuie sa fie in cantitati recomandate
- mese regulate (nu trebuie sarite mese)
- administrarea de minim 0,4 mg de acid folic zilnic
- evitarea consumului de alcool
- evitarea abuzului de suplimente nutritive
- fiecare masa trebuie savurata.
Aceste reguli de baza se aplica si in primele doua luni de sarcina cu o singura mentiune: viitoarea mama trebuie sa ia in greutate in acesta perioada 1 pana la 2 kg.
Respectarea recomandarilor - piramida alimentelor
Piatra de temelie a unei diete sanatoase o reprezinta selectia unei varietati de alimente care, impreuna, furnizeaza necesarul de energie si nutrienti mamei si fatului. Deoarece multe componente ale produselor alimentare nu se gasesc in suplimentele nutritive, dieta sanatoasa se bazeaza in principal pe alimente.
Cel mai bun ghid disponibil, ce promoveaza un regim alimentar sanatos pentru perioada preconceptionala si a primului trimestru al sarcinii este "Piramida alimentelor". Acest ghid "construieste" dieta zilnica pornind de la baza lantului alimentar in sus. Piramida alimentelor furnizeaza un interval al numarului de mese ce pot fi servite intr-o zi valabil pentru fiecare grup alimentar in parte. Numarul cel mai mic de mese este recomandat persoanelor cu nevoi calorice minime, iar numarul maxim de mese este pentru cei cu un necesar de calorii crescut, precum persoanele foarte active, in crestere,femeilor insarcinate sau care alapteaza.
Gustarile sunt mai mici cantitativ decat mesele principale.Baza Piramidei alimentelor este destinata cerealelor, cum ar fi painea, orezul si pastele fainoase, in 6 pana la 11 gustari zilnice. Pentru a sublinia importanta lor, legumele (trei pana la cinci gustari pe zi) si fructele (doua pana la patru gustari zilnic) formeaza a doua mare sectiune din piramida alimentelor. Laptele si produsele lactate, carnea si proteinele vegetale ocupa un spatiu mai mic in piramida, deoarece numarul de gustari recomandate este mai mic (doua sau trei gustari zilnic) comparativ cu cerealele, legumele sau fructele. Pentru fiecare din acest grup alimentar ar trebui alese produsele de baza. De exemplu, produsele din faina integrala sunt preferate celor din faina rafinata, iar carnea proaspata este preferata celei procesate.
In varful Piramidei alimentelor se afla un mic triunghi in care sunt asezate grasimile, uleiurile si dulciurile. Acest lucru nu inseamna ca produse precum untul, margarina, sosurile pentru salate sau prajiturile nu pot face parte dintr-o dieta sanatosa. Faptul ca ocupa un spatiu mic in piramida alimentelor inseamna doar ca ele trebuie sa reprezinte o mica parte din dieta zilnica.
Pentru mai multe informatii:
Sfatulmedicului.ro