Teste de sange recomandate pentru primul trimestru de sarcina

Orice femeie insarcinata trebuie sa-si faca un set de analize in primul trimestru de sarcina. Pe langa analizele uzuale (hemoleucograma, glicemie, creatinina, uree, transaminaze hepatice, sumar de urina, urocultura, etc), medicul ginecolog poate recomanda si alte analize in functie de antecedentele personale patologice ale fiecarei gravide.

Gravidele care fac parte din grupul cu risc crescut (varste peste 35 ani, cu afectiuni genetice in familie, sarcini pierdute in antecedente, copii bolanvi in familie), trebuie sa fie supuse unor teste si investigatii suplimentare.

Determinarea grupului sanghin si al Rh-ului gravidei este foarte important si se realizeaza la prima vizita medicala.

Grupul sangvin O si A sunt cel mai frecvent intalnite, tipurile B si AB fiind mai rare.

Icterulhemolitic sau boala hemolitica izoimuna a nou nascutului apare la copii cu Rh pozitiv nascuti din mame cu Rh negativ si este rezulatatul unui conflict imunologic intre hematiile fetale (eritrocite) si sistemul imun al mamei.

Astfel, sistemul imun al mamei secreta anticorpi impotriva hematiilor copilului, pe care le distruge (hemoliza). Hemoliza intrauterina duce la anemie hemolitica cu consecinte grave asupra sanatatii generale a copilului.

Se poate evidentia hepatosplenomegalie (marirea in volum a splinei si ficatului), insuficienta cardiaca si tulburari neurologice grave (bilirubina care apare in urma distrugerii hematiilor se depune la nivelul anumitor structuri ale sistemului nervos, avand o afinitate mare pentru acesta).

Toate femeile cu Rh negativ vor primi pe parcursul sarcinii cel putin o doza de imunoglobuline specifice impotriva antigenului anti D, prevenind astfel aparitia anemiei hemolitice la copil. Fac exceptie gravidele ai caror parteneri au si ei Rh negativ, conditionand astfel nastrea unui copil cu Rh negativ, compatibil cu al mamei.

Hemoleucograma este o analiza simpla, dar extrem de eficienta putand evidentia o anemie, tulburare de coagulare sau infectie. Un numar mic al hematiilor (celulele rosii din sange care transporta oxigenul la tesuturi) asociat cu un nivel scazut al hemoglobinei (constituent al hematiei, de care se leaga oxigenul) este un semn clar de anemie.

Evidentierea unui deficit de fier stabileste diagnosticul de anemie feripriva, destul de frecvent intalnita la femeile de varsta reproducatoare care pierd lunar o cantitate de sange odata cu menstruatia.

Gravidele cu anemie feripriva vor primi suplimente alimentare cu fier si vor consuma de asemenea carne rosie (vita), organe (ficat) sau legume si fructe bogate in fier (fructe de padure, spanac crud, etc).

Un numar crescut de leucocite (celule albe), pot semnala o inflamatie sau o infectie in organism, care trebuie investigata si tratata corespunzator. De asemenea, un numar redus al trombocitelor (plachetelor) poate cauza hemoragie.

Rubeola este una din bolile infectioase ale copilariei si care nu este periculoasa la aceasta varsta, in schimb poate fi fatala pentru fat deoarece determinamalformatii fetalegrave. Din fericire majoritatea viitoarelor mamici au facut boala sau au fost vaccinate si astfel au dobandit imunitate impotriva virusului rubeolic.

Determinarea titrului anticorpilor protectori impotriva virusului care provoaca rubeola confirma imunitatea impotriva afectiunii. Un titru corespunzator de Ig G specifice, previne recidiva bolii la femeia insarcinata si, in consecinta,rubeolacongenitala la fat.

Este bine ca testul sa se efectueze inainte de sarcina, deoarece in cazul in care nu exista o imunitate corespunzatoare impotriva virusului se poate efectua vaccinul antirubeolic (cu 2-3 luni inainte de proceere).

Din nefericire femeile insarcinate nu pot efectua vaccinul deoarece acesta contine o tulpina vie atenuata care poate afecta dezvoltarea normala a fatului.

Orice femeie care isi doreste un copil si nu isi aminteste daca a facut vreodata varicela, trebuie sa-si faca un test care evidentiaza titrul anticorpilor specifici pentru virusul varicelo-zosterian.

Acest lucru este necesar deoarece varicela poate deveni periculoasa pentru viitoarea mamica si copilul acesteia datorita numeroaselor complicatii pe care le poate cauza (encefalita, pneumonie variceloasa, malformatii congenitale).

Hepatita B este o boala destul de frecvent intalnita in tara noastra. Din nefericire, afectiunea poate sa fie asimptomatica sau paucisimptomatica (simptome putine, nespecifice) si nu este diagnosticata in timp util pentru a primi astfel tratament si a elimina virusul din organism.

Unele femei care isi doresc un copil pot sa fie de asemenea simptomatice, purtatoare a virusului B, care poate fi transmis transplacentar la fat.

Toti copiii care se nasc din mame care au virusul B, trebuie sa primeasca imediat dupa nastere o doza de imunoglobuline specifice impotriva hepatitei B. De asemenea, copiii vor fi vaccinati in 3 doze succesive, pentru a diminua astfel riscul contactarii virusului de la mama. Mamele cu hepatita B nu au voie sa-si alapteze copilul deoarece virusul este excretat in lapte.

Membrii familiei si in special copiii, trebuie si ei testati si vaccinati impotriva hepatitei B.

Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala destul de des intalnita la anumite categorii sociale si este periculoasa atat pentru parinti cat si pentru fat. Netratata, ea poate determina malformatii congenitale grave asociate cu retard mental sever la copilul nou-nascut.

Diagnosticul serologic al sifilisului este usor de realizat la fel ca si tratamentul afectiunii care consta in administrarea de antibiotice (penicilina).

Avand in vedere cresterea numarului de cazuri cu infectie HIV in tara noastra din ultimii ani, se recomanda testarea prenatala a tuturor femeilor care isi doresc un copil.

HIV (virusul imunodeficientei umane), poate fi transmis de la mama infectata la fat (risc de peste 40%, daca mama are o viremie mare si nu urmeaza tratament antiviral). Femeile insarcinate, infectate cu HIV, pot primi tratament antiviral pe parcursul sarcinii limitand astfel transmiterea virusului la fat.

Nou-nascutul va primi tratament si dupa nastere, pentru o perioada de cateva luni, mai ales ca infectia nu poate fi evidentiata in primele saptamani dupa nastere. De asemenea, nu este recomandata alaptarea copiilor ai caror mame sunt infectate cu HIV.