Anxietatea de separare este o problema care apare la toti bebelusii. Intre 6 si 12 luni bebelusul este o dulceata de copil, este cuminte si linistit in preajma ta. Incearca numai sa mai introduci intre tine si el o alta persoana (ruda, bona etc.) necunoscuta, sa il lasi singur cu ea, iar bebele se transforma intr-o mica furtuna de lacrimi si tipete.
Cand si de ce apare anxietatatea de separare?
Anxietatea de separare este un semn ca bebelusul se dezvolta si creste, dandu-si seama ca mai exista si o alta lume in afara universului creat din el si parinti, mai ales el si mama. In ciuda faptului ca stresul si sentimentele de vina ale mamei de a-l lasa cu o alta persoana sunt cauza acestei stari a lui, acest tip de anxietate este o parte esentiala din dezvoltarea normala a micutului.
Aceasta apare in primii 2 ani de viata ai lui urmand ca dupa aceasta varsta sa intre in declin. Pana atunci insa parintii trebuie sa infrunte o serie de stari si manifestari ale copilului nu tocmai palcute si care fac parintii sa se simta adesea vinovati.
Chiar daca unele dintre ele sunt furtunoase si prezenta unei persoane straine il poate face foarte agitat si iritat, este esential sa nu renunti la expunerea copilului la compania altor oameni din jur.
Cum calmezi crizele de anxietate ale bebelusului?
Cu putina planificare si cu multa dragoste il poti ajuta pe bebe sa depaseasca aceasta perioada grea si sa se bucure de compania persoanelor dragi voua.
Fii calma!
Este esential sa vezi aceasta reactie a bebelui ca pe ceva firesc, ca parte normala din dezvoltare. Nu trebuie sa te impacientezi, intristezi sau sa te simti vinovata pentru asta. Calmeaza-te si trateaza lucrurile asa cum sunt!
Introdu mici momente de separare in viata lui inca de mic!
Inca de la cateva luni sau de mai devreme poti incepe sa introduci mici episoade de separare care sa-l pregateasca pentru momentul in care va trebui sa stea cateva ore in compania altei persoane. Fie si daca iesi putin din camera cand este foarte mic si te duci pana la bucatarie sau baie ajuta copilul sa se obisnuiasca cu ideea de separare si sa nu o resimta atat de accentuat cand creste. Daca plange, striga-i numele sau vorbeste-i in timp ce esti in alta camera pentru a-l linisti!
Apoi, pe masura ce creste, creste numarul minutelor in care il lasi singur, astfel incat pana la momentul cresei sau gradinitei sa fie obisnuit sa stea fara tine macar cateva ore.
Expune copilul altor persoane inca de mic!
Bebelusii trebuie implicati in mica voastra comunitate: familie si prieteni, din primele saptamani dupa nastere. In acest fel se obisnuieste mai usor sa stea in compania altor persoane, iar anxietatea de separare se diminueaza treptat fara a provoca reactii neplacute.
Fii pregatita pentru momentul somnului!
Este momentul in care apare cel mai adesea anxietatea de separare la bebelusi. Mamicile au tendinta de a-l adormi pe bebe mereu la pieptul lor sau cu ele in pat, iar acest lucru tinde sa devina obicei pe termen lung. Gresit, spun specialistii, care sustin ca este important sa incerci sa il adormi in camera si in patutul lui de cand este foarte mic. Insa fa-o cu foarte multa blandete si cu multa dragoste, aratandu-i mereu cat este de iubit.
Nu te separa de el in momentele lui vulnerabile!
Este esential sa fii alaturi de bebelus cand acesta are momente de vulnerabilitate – este bolnav, ii este foame, somnic, este obosit. Acestea nu ajuta, ci dimpotriva accentueaza si mai mult starile. Fa-o atunci cand bebele este intr-o stare buna!
Distrage-i atentia cand trebuie sa pleci de acasa!
Roaga bona sau persoana care are grija de copil sa ii distraga atentia de la tine pret de cateva momente, pana iesi pe usa. Este greu pentru copil sa vada mama plecand, de aceea este mai indicat astfel!
Ai grija la reactia ta cand acesta are o criza de anxietate!
Ti se rupe sufletul sa il vezi atat de agitat si trist, dar nu reactiona in fata lui ca si cand se intampla ceva rau sau ca si cand evenimentul de separare este unul stresant si de panica. II va creste si mai mult starea de anxietate!
