Ideea ca un copil care creste singur la parinti este unul retras, timid si mai putin sociabil inca exista in mintea unora dintre noi. E drept ca atunci cand cei care astazi sunt parinti erau copii, cele mai multe familii aveau cel putin doi copii si foarte putine erau casele in care un copil ramanea singur la parinti.
Un avantaj al parintilor care au un singur copil este acela ca le este mult mai usor sa-l creasca, sa-l educe si sa-i ofere tot ceea ce isi doreste. Un lucru care o sa-i lipseasca insa intotdeauna unui copil care creste singur la parinti sunt experientele traite alaturi de un frate, compania acestuia la joaca, la teme sau in cercul de prieteni. Sigur ca cel mic se va bucura de toata atentia din partea parintilor, de toata dragostea si daruirea lor, dar acestea nu vor putea suplini prezenta unui frate sau a unei surori de o varsta apropiata cu a lui.
Chiar si asa, miturile create in jurul copiilor care cresc singuri la parinti nu au nici un fundament. Faptul ca un copil este egoist nu tine de numarul membrilor familiei in care a crescut, e vorba doar despre modul in care a fost crescut. Asa ca, daca tu ai hotarat sa ai un singur copil, iar cei din jur te preseaza cu intrebari si sugestii cum ca ar trebui sa mai faci un copil, nu trebuie sa-ti faci griji. Ia in considerare doar hotararea ta alaturi de partener. Voi sunteti cei care au adus copilul pe lume si cei care trebuie sa se ocupe de cresterea lui, asa ca sunteti cei mai in masura sa decideti!
Iata cateva mituri cu privire la copiii singuri la parinti:
Copiii singuri sunt agresivi si autoritari
Copiii, chiar si cei singuri, invata repede ca a se da in spectacol, a-si dori para importanti, ceea ce acasa ar putea functiona, nu merge in cercul de prieteni. Acest lucru ar duce repede la excluderea din grup, iar ei nu-si doresc decat sa fie placuti de ceilalti copii si acceptati printre ei.
Copiii singuri prefera activitatile pe care le pot face singuri sau cu cat mai putini copii
E drept ca un copil care nu are frati sau surori se obisnuieste mai repede sa-si petreaca timpul singuri, dar acelasi lucru se poate intampla si in cazul copiilor care sunt frati si prefera sa se joace singuri decat sa imparta experienta cu alti copii. Acest lucru are mai degraba de-a face cu modul cum au fost obisnuiti copiii si cu personalitatea lor decat cu numarul membrilor familiei.
Toti copiii singuri la parinti au prieteni imaginari care sa le compenseze singuratatea
Prietenii imaginari sunt creati de catre cei mici, de cele mai multe ori pentru ca ei sa treaca mai usor peste anumite situatii. E drept ca si singuratatea este una dintre ele, dar nu singura si nu numai copiii singuri la parinti isi creeaza prieteni imaginari. Teama de singuratate, de intuneric, de un copil mai mare... toate pot duce la crearea unui prieten imaginar.
Un copil singur la parinti este un rasfatat
Rasfatul nu este decat o reflectare a societatii in care traim in educatia copiilor nostri. Chinezii se temeau ca vor creste o generatie de mici conducatori, atunci cand a fost adoptata politica aducerii pe lume a unui singur copil in fiecare familie. Rezultatele au aratat insa ca nu era nici o diferenta intre copiii care aveau frati si cei care crescusera singuri.
Copiii care nu au frati sunt egoisti
Fiecare copil ajunge mai devreme sau mai tarziu sa creada ca totul i se cuvine. A fi egoist inseamna a te gandi la tine ca fiind inversul celorlalti. Adolescenta, in mod special, este perioada in care majoritatea copiilor sunt mai egoisti, mai retrasi sau dimpotriva, simt nevoia sa fie in centrul atentiei. E varsta la care un tanar experimenteaza cel mai mult, dar acest lucru, inca o data, nu tine de faptul ca este sau nu singur la parinti.
Dependenta de parinti este o caracteristica a copiilor care nu au frati
Dimpotriva, copiii care cresc singuri la parinti, datorita faptului ca sunt inconjurati doar de adulti si le lipseste un semen de aproximativ aceeasi varsta care sa le fie sprijin, invata mai repede sa fie independenti decat copiii care au frati sau surori mai mari pe care se pot baza in orice situatie.
Copiii singuri la parinti se maturizeaza mai repede
Copiii care au frati interactioneaza mult mai des acestia si mai putin cu parintii, un copil singur la parinti, insa, nu-si va putea impartasi experientele decat cu parintii, acestia devenindu-le si model primar. Rezultatul este acela ca un copil singur va deprinde mult mai repede comportamentul si limbajul unui adult si va sti mult mai bine cum sa faca fata situatiilor dificile din viata. Un lucru bun, cu siguranta!
