Torticolis este o deviatie bidimensionala a capului si gatului, cauzata de o afectiune a unuia dintre cei doi muschi sternocleidomastoidieni. Cunoscut si sub numele de "gat stramb", torticolis se manifesta prin inclinarea capului intr-o parte, miscarile de rotatie ale capului devenind limitate. Barbia este indreptata spre unul dintre umeri, iar capul este inclinat spre celalalt.
Cea mai grava afectiune de acest tip este torticolis congenital, ce apare la nou nascuti. Formele mai usoare ce pot aparea mai tarziu sunt torticolis banal, torticolis spasmodic si torticolis simptomatic.
Torticolis congenital
Afectiunea isi face aparitia la nastere sau la scurta vreme dupa nastere si este cauzata de aparitia unei diferente intre muschii sternocleidomastoidieni. Muschiul mai scurt trage capul si gatul intr-o parte, cauzand pozitia anormala.
Uneori torticolis congenital poate aparea din cauza unor complicatii la nastere, alteori afectiunea apare inainte si duce la complicatii natale. Afectiunile congenitale ale coloanei cervicale pot provoca torticolis congenital. Cauzele ce pot duce la dezvoltarea torticolisului in viata intrauterina tin de pozitia capului fatului in timpul sarcinii sau presiunile exercitate de cordonul ombilical asupra gatului.
Foto:orquineafenetres.com
Simptome torticolis congenital
Spre deosebire de celelalte tipuri de torticolis, afectiunea congenitala nu este, in general, insotita de dureri. Pe langa pozitia anormala a capului micutului, se poate observa si o umflatura in muschiul afectat, ce poate fi observata cu usurinta mai ales intre varsta de 2 si 8 saptamani.
Pentru diagnosticarea corecta, medicul poate efectua si o radiografie, ce poate confirma existenta unor probleme multiple.
Tratament torticolis congenital
Fizioterapia este tratamentul recomandat pentru bebelusii care sufera de torticolis congenital. Exercitiile fizice au rolul de a intinde muschiul mai scurt, care a cauzat problema, si trebuie incepute inca din primele saptamani de viata.
Gimnastica corectiva pentru torticolis congenital are ca scop tonifierea simetrica a musculaturii gatului, corectarea atitudinilor deficiente ce pot apare la nivelul coloanei si al umerilor si formarea unui nou reflex neuromuscular corect.
In cazul in care fizioterapia nu da rezultate in 2-3 luni, micutul poate avea nevoie de o interventie chirurgicala pentru intinderea muschiului.
O cincime dintre copiii care sufera de torticolis congenital sufera mai tarziu si de o dezvoltare anormala a soldurilor, displazie de sold sau luxatie congenitala.
Torticolis banal
Apare dupa o miscare brusca a gatului si dispare in general dupa 3-4 zile chiar si fara tratament. Torticolis banal se trateaza cu odihna si cu analgezice si miorelaxante (medicamente care realizeaza decontractura musculara).
Acest tip de torticolis poate fi cauzat si de o pozitie nefiziologice in timpul somnului. Pentru a elimina riscul aparitiei acestei afectiuni, se recomanda somnul pe o parte sau pe spate. Perna trebuie sa urmeze linia axei gatului, iar in cazul unor probleme cervicale se recomanda folosirea unei perne consistente.
Torticolis spasmodic
Torticolis spasmodic este o distonie, contractie involuntara si dureroasa care intepeneste o parte a corpului intr-o pozitie anormala. Cauzele aparitiei acestui tip de torticolis sunt necunoscute.
Alte tipuri de torticolis spasmodic:
- laterocolis, capul este inclinat intr-o parte;
- antecolis, capul este inclinat in fata;
- retrocolis, capul este in extensie spre spate.
Tratamentul consta in kineziterapie, care poate ameliora situatia prin intarirea muschilor antagonisti celor atinsi, alaturi de tratamentul pentru torticolis banal. Injectiile locale cu doze mici de toxina botulinica pot contribui la paralizia muschilor prea activi care au provocat torticolis spasmodic.
Torticolis simptomatic
Contractia dureroasa a muschilor gatului poate aparea si ca simptom al unei boli. Inflamatiile, parezele, scleroza, dar si leziunile, cicatricile si traumatismele pot provoca un torticolis.
Tratamentul pentru torticolis simptomatic este acelasi ca pentru torticolis banal. Atunci cand cauza este cunoscuta, tratamentul poate include si o componenta chirurgicala.
