Gastropareza este o boala care afecteaza muschii stomacului, ale caror contractii nu mai pot impinge continutul stomacului in intestinul subtire. Cunoscuta si sub denumirile de atonie gastrica sau golire gastrica intarziata, gastropareza este cauzata de deteriorarea nervului vag, ce controleaza contractiile alimentare ale muschilor stomacului si intestinului.
Alimentele ingerate se deplaseaza mai lent in tractul digestiv si, atunci cand stationeaza prea mult in stomac, pot provoca greata si varsaturi, dar si alte complicatii periculoase.
Cauze si factori de risc pentru gastropareza
Leziunea nervului vag poate fi provocata de:
- diabetul zaharat;
- interventii chirurgicale;
Simptomele gastroparezei pot insa aparea si ca efect secundar la un tratament medicamentos, caz in care dispar odata cu incetarea tratamentului.
Printre factorii de risc se numara anumite tratamente pentru cancer, bolile autoimune (lupus, sclerodermia), boala Parkinson si ulcerul, in urma caruia golirea stomacului poate fi blocata de tesutului fibros.
Simptomele gastroparezei
Primele simptome ce sunt observate in cazul gastroparozei sunt:
- greata;
- balonare si arsuri stomacale;
- senzatia de satietate.
Complicatiile includ scaderea in greutate, ce poate fi insotita de malnutritie si anemie si suprapopularea cu bacterii stomacale, din cauza procesului digestiv intrerupt.
Alimentele nedigerate pot ramane in stomac formand un bezoar, o masa solida ce afecteaza si mai mult capacitatea stomacului de a impinge mancarea digerata in intestinul subtire.
Fluctuatiile de zahar in sange sunt o alta complicatie a gastroparezei, agravand diabetul pentru cei ce sufera de aceasta boala si necesitand un control mai bun al nivelului glicemiei si insulinei.
Diagnostic si tratament pentru gastropareza
Testele cele mai frecvent utilizate pentru diagnostarea grastroparezei sunt investigatiile cu ultrasunete si radiografia cu bariu. Endoscopia, explorarea vizuala a esofagului si a stomacului poate confirma diagnosticul.
Alte teste folosite pentru diagnostricarea corecta a gastroparezei sunt scintigrafia de golire gastrica si capsula endoscopica, o endoscopie realizata cu o capsula care traverseaza intreg tractul digestiv.
Odata diagnosticata, gastropareza este tratata cel mai des prin modificarea dietei. Exista insa si tratament medicamentos, ce trebuie administrat cu cel putin jumatate de ora inainte mesei sau intravenos. Acesta poate viza controlarea varsaturilor sau direct stimularea contractiilor muschilor stomacului.
In cazurile foarte grave, interventia chirurgicala de by-pass a partii inferioare a stomacului devine singura optiune, dar prezinta si riscuri de complicatie ridicate.
Alte tratamente folosite recent pentru gastropareza sunt administrarea de toxina botulinica, ce relaxeaza sfincterul pilor, locul prin care mancarea trece din stomac in intestin, si stimularea electrica a muschilor stomacului pentru obtinerea contractiilor necesare.
Dieta potrivita pentru gastropareza
Ameliorarea simptomelor poate fi observata rapid in cazul imbunatatirii obiceiurilor alimentare. Pentru a usura si mai mult digestia, unii medici pot recomanda pana la 8 mese mai mici pe zi in tratamentul gastroparezei.
Evitarea meselor copioase este primul pas, dar bolnavii de gastropareza trebuie sa evite alimentele contraindicate, cele bogate in fibre si grasimi.
Uleiurile vegetale ingreuneaza digestia si pot face probleme celor care sufera de gastropareza, dar si legumele, fructele si cerealele integrale bogate in fibre pot avea acelasi efect. Grasimile pot fi consumate in cantitati mici, intre mese.
Alimentele pot fi consumate si pasate sau lichefiate atunci cand simptomele sunt acute. Consumul de cantitati mari de apa este recomandat de medici pentru a preveni riscul de deshidratare provocat de varsaturi.
Analizele regulate sunt importante in cazul celor care sufera de gastropareza, deoarece prezinta un risc ridicat de deficiente de nutritienti importanti, ca vitamina B12, fier sau calciu.
