De cand se nasc si pana tarziu in copilarie, copiii sunt extrem de agitati si dau tot timpul din picioruse si manute, pana la epuizare. Daca observi ca bebelusul tau este extrem de pasiv, moale, apatic, nu reuseste sa iti stranga manuta, sa te prinda de par sau de lanticul de la gat, extrem de atractive pentru micuti, este cazul sa iti faci griji. Poate fi un copil hipoton, iar acesta inseamna ca in spatele acestor semne, stau ascunse diverse boli care pot pune in pericol dezvoltarea bebelusului.
Muschii exercita anumite tensiuni atunci cand sunt pusi in miscare. Orice scadere a acestei tensiuni dezvoltate la nivel muscular se defineste ca fiind hipotonie. Aceasta implica o forta musculara relativ redusa a bebelusului care are aceasta manifestare.
Hipotonia nu este o boala in sine, ci mai degraba este un simptom sau o manifestare care face parte integranta din diagnosticul altor afectiuni musculo-osoase si de tip neurologic. Ea poate fi de tip congenital, manifestandu-se cel mai adesea la nou-nascuti. Totusi, mai poate aparea si in decursul copilariei, ca parte manifesta a unei alte boli.
Cum recunosti un bebelus hipoton?
Hipotonia nu se poate constata usor, mai ales la bebelusi, existand oricand posibilitatea confuziei cu bebelusii normotoni (care-si pot flexa intr-o oarecare masura membrele, dar nu suficient). Desi este foarte greu de depistat la nou-nascuti, exista cateva semne care atrag atentia asupra faptului ca bebelusul are probleme:
- se odihneste cu coatele si genunchii perfect intinsi;
- nu isi poate tine singur capul ridicat, chiar daca are varsta necesara (acesta picand in lateral, in fata sau in spate);
- cand il iei in brate nu se misca in niciun fel, practic "atarna" in brate, fara a incerca sa-si schimbe pozitia;
- are reflexe diminuate: nu poate strange mana sau degetele, nu isi misca degetele de la picioruse etc.;
- se observa hipermobilitea articulatiilor, dar nu are nicio reactie daca este mutat dintr-o parte intr-alta sau este imobilizat.
Daca observi unele dintre aceste semne la bebelusul tau, atunci este bine sa mergi la medic cu el, unde acesta ii va face o serie de teste: tomografii computerizate, electroencefalograma, rezonanta magnetica nucleara. Investigatiile la care mai recurg medicii pentru depistarea acestei menifestari extrem de bine ascunsa in cazul bebelusilor, mai pot consta in biposii musculare sau nervoase, punctii lombare etc.
Care sunt cauzele care duc la aceasta boala?
Medicii sustin ca exista o serie de cauze de tip congenital, pentru bebelusi si o alta de tip dobandit - pentru copiii mai mari care dezvolta ulterior astfel de manifestari.
Printre cauzele de tip congenital se regasesc: mai multe tipuri de sindromuri (Down, Aicardi, Riley-Day, Menkes etc.), dar si alte afectiuni ca boala mitocondriala, ataxia cerebeloasa, hipotiroidismul congenital, hipervitaminoza si altele. Unele dintre acestea pot fi descoperite inainte ca bebelusul sa se nasca, prin realizarea unora dintre testele prenatale.
Cauzele dobandite pot fi de ordinul infectiilor (meningita, poliomielita, encefalita, botulism infantil), boli neurologice, disfunctii de sistem nervos central, tulburari metabolice sau boli autoimune.
Cum se poate corecta sau trata?
Pentru ca ea nu este o boala in sine, ci este mai degraba o manifestare, un simptom al unei alte maladii, medicii nu pot oferi tratatie pentru ea decat daca se diagnosticheaza boala care-i determina aparitia. Odata cu tratamentul bolii respective, hipotonia se poate sau nu corecta, in functie de gravitatea respectivei maladii si de curabilitatea sau incurabilitatea ei.
Pentru a depista afectiunea, trebuie ca parintii ca treaca atat prin cabinetul pediatrului (in prima faza), dar, daca acesta nu reuseste sa gaseasca cauza producerii hipotoniei, nu te opri si apeleaza la teste si consultari neonatologice, neurologice si neurochirurgicale.
