Sindromul gurii uscate este cunoscut si sub numele de xerostomie sau hiposalivatie. El se caracterizeaza printr-o senzatie inconfortabila de uscaciune in gura si printr-o cantitate scazuta de saliva. Sindromul poate fi temporar sau poate deveni o afectiune cronica. Pot aparea mai multe probleme si complicatii din cauza acestei afectiuni, de aceea este necesar consult si tratament medical adecvat.
Care sunt cauzele?
Medicii au identificat mai multe cauze care stau la baza sindromului gurii uscate sau xerostomiei:
- anumite medicamente (apare ca efect secundar al unor medicamente ca cele pentru depresie, anxietate, durere, alergii, raceli sau gripe, obezitate, epilepsie, acnee, hipertensiune, diaree, astm etc.;
- anumite boli sau infectii – efect secundar al unor conditii medicale ca HIV/SIDA. Alzheimer, diabet, anemie, fibroame chistice, artrita reumatoida, Parkinson etc.;
- leziuni ale nervilor de la nivelul gatului sau capului (in urma unor lovituri sau a unei interventii chirurgicale);
- deshidratare – si conditii medicale care pot duce la aceasta – febra, transpiratie excesiva, varsaturi, diaree, arsuri etc.;
- indepartarea chirurgicala a glandelor salivare;
- unele terapii pentru tratarea cancerului – chimioterapia si alte tratamente care presupun radiatiile;
- stilul de viata (consumul de alcool, fumatul, cafeina etc.).
Care sunt simptomele sindromului gurii uscate?
Cele mai importante simptome ale xerostomiei sunt:
- senzatie de gura uscata, uscacioasa;
- sete frecventa;
- saliva insuficienta;
- leziuni in cavitatea bucala, leziuni ale pielii sau divizate in colturile gurii;
- buze crapate;
- senzatie de arsura sau furnicaturi in gura si in mod special pe limba;
- limba uscata si rosiatica;
- dificultati de vorbire;
- simt al gustului alterat;
- dificultate la mestecat si inghitit;
- raguseala;
- cai nazale uscate;
- durere in gat;
- respiratie urat mirositoare etc.
Care este rolul salivei si care sunt complicatiile hiopsalivatiei?
Saliva este compusa din aproximativ 99% apa, iar restul compozitiei consta in lubrifianti speciali cu rol in combaterea infectiilor. Contine si enzime si proteine care ajuta la digestia mancarii. Un adult sanatos produce cam 1.5 l de saliva zilnic.
Diminuarea cantitatii de saliva produce mai multe probleme decat simpla senzatie de uscaciune a gurii. Tesutul moale din cavitatea bucala se usuca si se irita, apoi se inflameaza si se poate infecta cu usurinta.
Saliva insuficienta afecteaza si dintii cauzand afectiuni dentare grave. Ea are si rolul de a curata dintii de resturi alimentare si de a neutraliza acizii produsi de placa dentara. Fara saliva, dintii sunt mai predispusi la carii si gingivite sau infectii ale cavitatii bucale.
Si glutitia are de suferit de pe urma lipsei salivei. Apar dificultati de vorbire, mestecare si glutitie a mancarii. Si capacitatea de degustare a alimentelor are de suferit, iar durerile in gat sunt inconfortabile.
Cum se trateaza sindromul gurii uscate?
Daca resimti simptome ale sindromului, atunci mergi la medic. Acesta iti va pune o serie de intrebari pentru a depista cauza aparitiei hiposalivatiei.
In functie de cauza care sta la baza, medicul stabileste o schema terapeutica. De exemplu, daca sindromul apare din cauza unor medicamente, atunci acesta ti-ar putea diminua doza zilnica sau ti-ar putea oferi o alternativa care nu are acest efect.
Exista si medicamente care au efect de stimulare a productiei de saliva. Acestea contin de obicei pilocarpina – un alcaloid care ajuta si la producerea transpiratiei.
Alte masuri care trebuie luate pentru ameliorarea xerostomiei sunt:
- sugerea bomboanelor sau mestecarea gumei fara zahar (au rolul de a stimula productia de saliva);
- cresterea consumului de lichide;
- saliva artificiala;
- periajul dintilor cu pasta speciala cu fluoride (de cel putin 2 ori pe zi) si consultul medical regulat la medic (plus folosirea atei dentare si a apei de gura);
- respiratia pe nas si evitarea respiratiei pe gura etc.
Este recomandata si evitarea consumului de alimente si bauturi pe baza de cafeina sau alcool. Specialistii inca investigheaza si cerceteaza noi metode de tratare a sindromului care includ acupunctura, stimularea nervoasa, regenerarea tesuturilor si chiar tehnologia genetica (transferul de ADN). Acestea ar putea fi folosite in viitor pentru tratarea cazurilor severe de xerostomie.