Testul de secretie vaginala urmareste identificarea modificarilor patologice ale celulelor mucoasei de la nivelul aparatului reproducator feminin. Majoritatea analizelor de acest tip vizeaza examinarea microscopica a secretiilor, prin care pot fi observate si identificate celulele din zona cervicala. Senzatiile de iritatie, mancarimile si arsurile resimtite in jurul vulvei presupun efectuarea unui test menit sa depisteze inflamatia sau infectia responsabila cu simptomele suparatoare.
Foto: premierobgynmn.com
Procedura de rutina in cadrul consultului ginecologic tipic, testul de secretie vaginala urmareste in principal confirmarea diagnosticului de vaginita (aparuta pe fondul unei infectii sau ca urmare a reactiei organismului la sapun, substante iritante etc). Printre bolile infectioase care conduc la inflamatia vulvei si a vaginului se numara candidoza, vaginoza bacteriana, tricomoniaza si alte afectiuni cu transmitere sexuala.
Tipuri de teste de secretie vaginala
Testul de secretie vaginala se imparte in mai multe tipuri, in functie de cauzele pe care medicul ginecolog le suspecteaza pe baza simptomelor specifice.
Testul standard pentru secretia vaginala: numit si "lama", presupune colectarea unei mostre de secretie de la nivelul colului si depozitarea ei pe o lamela, unde este amestecata cu o solutie salina. Specimenul este apoi analizat la microscop, pentru descoperirea bacteriilor responsabile cu infectia (Candida albicans, Thrichomonas vaginalis, Haemophylus vaginalis sau leucocite care semnaleaza prezenta unei infectii la nivelul cervixului).
Testul pentru PH vaginal: modificarea PH-ului vaginal normal (3,8 - 4,5) indica instalarea tricomoniazei, a vaginozelor bacteriene sau a vaginitelor.
Testul KOH: implica amestecarea secretiei prelevate cu o solutie de hidroxid de potasiu, care distruge flora vaginala normala si lasa in urma bacteriile candidozei.
Testul Whiff: asemanator cu testul KOH prin combinarea mostrei de secretie cu hidroxid de potasiu, acest test identifica vaginoza bacteriana prin emanarea unui miros puternic de peste.
Pregatirea si derularea testului de secretie vaginala
Pregatirea pentru efectuarea testului de secretie vaginala este cea tipica pentru consultul ginecologic: cu 24 de ore inainte nu se face dus, nu se introduc tampoane interne si nu se utilizeaza tratamente intravaginale. Actul sexual este de asemenea interzis.
In timpul derularii testului, pacienta se aseaza pe scaunul ginecologic, iar medicul colecteaza de la nivelul vaginului si al colului o mostra de secretie cu o spatula, pe care o aseaza pe o lamela transparenta.
Durerea se resimte sub forma unui disconfort apasat, mai ales daca vaginul este inflamat, iritat sau congestionat. In urmatoarele 24 de ore, scurgerile galben-verzui se pot instala, precum si sangerarile fine.
Rezultatele testului de secretie vaginala
Rezultatele testului de secretie vaginala si tratamentul corespunzator se stabilesc in urma unei analize complexe a simptomelor si a morfologiei celulelor depistate. Cateva semne tipice trimit catre boli specifice:
- scurgerea alba si branzoasa este tipica dezvoltarii candidozei;
- scurgerea galben-verzuie, spumoasa si urat mirositoare indica tricomoniaza;
- scurgerea inconsistenta alb-gri, cu miros de peste, semnaleaza vaginoza bacteriana;
- secretia vaginala bogata in leucocite indica dezvoltarea candidozei.
Tratamentul bolilor infectioase anuntate de secretia vaginala anormala se administreaza strict in urma recomandarii avizate a medicului ginecolog.
