Despre suplimentarea cu acid folic exista un consens universal ca toate femeile aflate la varsta reproductiva (18-45 ani) trebuie sa suplineasca un regim alimentar echilibrat cu 0,4- 0,8 mg acid folic pe zi.
Oamenii nu pot sintetiza folati, astfel ca depindem de aportul extern din alimente - cele mai bogate in folati fiind legumele cu frunze verzi, citricele, ficatul, cerealele si legumele cu boabe cum ar fi fasolea.
Se cunoaste deja de aproximativ 30 de ani ca suplimentarea cu acid folic in perioada preconceptie (ideal 3 luni inainte de sarcina) si in primul trimestru de sarcina (pana la 12 saptamani) reduce riscul de anomalii de tub neural la fat, cum sunt anencefalia si spina bifida acestea fiind printre cele mai frecvente defecte congenitale intalnite.
Aceste defecte de tub neural apar cu o frecventa de aproximativ 1/1000 sarcini. Exista un risc mai mare la pacientele care au un istoric familial sau personal de defecte de tub neural, dar cele mai multe cazuri apar la femeile fara antecedente de astfel de afectiuni nici personale si nici familiale.
In SUA inca din 1998 FDA (Food and Drug Administration) a permis suplimentarea cu acid folic a produselor cerealiere si s-a observat o reducere cu 26% a incidentei defectelor de tub neural.
Alte beneficii ale acidului folic pe care studii recente le arata sunt reprezentate de o dezvoltare cognitiva superioara a acestor copii care au un coeficient de inteligenta mai ridicat, reduce riscul de autism si de intarzieri de vorbire, reduce frecventa malformatiilor la fetii proveniti din mame diabetice.
Singura controversa care a existat a fost legata de cresterea riscului de sarcina gemelara prin suplimentarea cu acid folic care s-a dovedit a fi legata de asocierea cu proceduri de reproducere umana asistata (inseminare intrauterina sau fertilizare in vitro) si nu cu suplimentul cu acid folic.
Cele mai expuse riscului par femeile cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 ani care sunt cel mai putin compliante la aceste suplimente si care reprezinta cam 1/3 din nasteri.
De asemenea, cu un risc crescut sunt pacientele cu epilepsie prin tratamentele pe care le urmeaza care sunt si teratogene si modifica metabolismul folatilor astfel ca in cazul lor se recomanda suplimentarea cu cel putin 0,4mg/zi a acidului folic! Aceste femei au un risc crescut de sarcini neplanificate si prin faptul ca medicamentele antiepileptice reduc eficienta contraceptivelor orale si acestea la randul lor cresc riscul de crize epileptice astfel ca singura metoda sigura de contraceptie este cea de bariera (prezervativul).
La femeile care folosesc contraceptive orale exista de asemenea un deficit de folati si este recomandat in cazul lor sa inceapa in paralel cu contraceptivul oral suplimentarea cu acid folic inainte de a intrerupe contraceptia in vederea obtinerii unei sarcini.
La pacientele purtatoare de mutatii genetice pe gena MTHFR C677T in forma homozigota (care reprezinta 10-12 % din populatia europeana) exista o reducere a functiei acestei enzime ce e implicata in metabolismul acidului folic cu aproximativ 70% ceea ce determina o crestere a nivelelor plasmatice de homocisteina si implicit la intarzieri de inchidere a tubului neural. La purtatoarele de mutatii heterozigote riscul este semnificativ mai mic de aparitie a acestor anomalii.
Consensul actual prevede suplimente continand 0,4 pana la 0,8 mg acid folic/zi la toate femeile de varsta reproductiva si 4mg/zi la femeile cu istoric de defecte de tub neural.
Dr. Oana Moise
Medic specialist obstetrica-ginecologie
Competenta ecografie obstetricala-ginecologica
Supraspecializare in Reproducere Umana Asistata (Fertilizare in vitro)
Reteaua Medicala Wellborn
