Menoragia-sangerarea menstruala abundenta

Menoragia este un termen medical pentru sangerare menstruala excesiva sau prelungita – si pentru menstruatii care sunt totodata abundente si prelungite. Afectiunea mai este cunoscuta si sub numele de hipermenoree.

La un moment dat in viata ta reproducatoare, au avut probabil sangerari abundente in timpul menstruatiei. Daca esti ca unele femei, ai astfel de sangerari aproape la fiecare ciclu. Menoragia este un termen medical pentru sangerare menstruala excesiva sau prelungita – si pentru menstruatii care sunt totodata abundente si prelungite. Afectiunea mai este cunoscuta si sub numele de hipermenoree.

Ciclul menstrual nu este la fel pentru fiecare femeie. Fluxul menstrual normal se intampla la fiecare 21 pana la 35 de zile, dureaza 4 pana la 5 zile si produce o pierdere totala de sange de 30 pana la 40 mililitri. Menstruatia ta poate fi regulata sau neregulata, cu flux redus sau abundenta, dureroasa sau nedureroasa, lunga sau scurta si sa fie considerata tot normala.

Menoragia se refera la pierderea a 80 de mililitri de sange sau mai mult in timpul ciclului menstrual. Desi sangerarea menstruala abundenta este frecventa printre femeile care se afla chiar inainte de menopauza, putine femei au o pierderea de sange indeajuns de severa incat sa fie definita ca menoragie. Masurile de tratare si ingrijire personala te pot ajuta.

Semnele si simptomele menoragiei pot include:

- Fluxul menstrual care necesita unul sau mai multe tampoane pe ora timp de cateva ore consecutiv;
- Nevoia de a folosi protectie dubla pentru a controla fluxul menstrual;
- Nevoia de a schimba protectia in timpul noptii;
- Menstruatiile care dureaza mai mult de 7 zile;
- Fluxul menstrual care include cheaguri mari de sange;
- Fluxul menstrual abundent care iti afecteaza stilul de viata normal;
- Durere constanta in abdomenul inferior in timpul menstruatiilor;
- Oboseala, extenuare sau dificultati in a respira (simptome de anemie).

In unele cazuri, cauza sangerarii menstruale abundente este necunoscuta, dar un anumit numar de afectiuni pot provoca menoragia. Cauzele frecvente includ dezechilibrul hormonal. La un ciclu menstrual normal, echilibrul dintre hormonii estrogen si progesteron regleaza acumularea de endometru care este eliminat in timpul menstruatiei.

Daca are loc un dezechillibru hormonal, endometrul se dezvolta in exces si in cele din urma este eliminat prin sangerare menstruala abundenta. Dezechilibrul hormonal apare cel mai des la fetele adolescente si la femeile care se apropie de menopauza. Daca menoragia este cauzata de un anumit dezechilibru hormonal, cum ar fi bolile tiroidiene, fluxul menstrual abundent poate fi controlat adesea cu medicamente pe baza de hormoni.

Totusi, folosirea necorespunzatoare a tratamentului hormonal poate fi de asemenea o cauza directa a menoragiei.

Discuta in Comunitatea Copilul.ro despre:

Masuri pentru diminuarea durerilor la ciclu si reducerea hemoragiei

Cauzele amenoreei secundare

Naturiste si homeopate

Menstruatia dupa nastere

- Fibroamele uterine. Aceste tumori necanceroase (benigne) ale uterului apar in timpul sarcinii. Fibroamele uterine pot cauza sangerare menstruala mai abundenta decat in mod normal si prelungita.

- Polipi. Escrecente mici, benigne pe endometru (polipi uterini) care pot cauza sangerare menstruala abundenta si prelungita. Polipii uterini apar cel mai des la femeile ajunse la varsta reproducatoare ca urmare a unui nivel hormonal crescut.

- Disfunctia ovarelor. Lipsa ovulatiei (anovulatie) poate cauza un dezechilibru hormonal si rezulta in menoragie.

- Adenomioza. Aceasta afectiune apare atunci cand glandele din endometru sunt acoperite complet de muschiul uterin si cauzeaza adesea sangerare abundenta si durere. Adenomioza apare cel mai des la femeile de varsta mijlocie care au avut multi copii.  

- Dispozitiv intrauterin (DIU). Menoragia este un efect secundar bine-cunoscut al folosirii unui dispozitiv intrauterin non-hormonal ca metoda de contraceptie. Cand DIU este cauza sangerarii menstruale excesive, este necesara inlaturarea sa.

- Complicatii in timpul sarcinii. O singura menstruatie abundenta care apare tarziu poate fi efectul unei pierderi de sarcina. Totusi, daca sangerarea apare in perioada in care are loc menstruatia in mod normal, este putin probabil ca pierderea de sarcina sa fie cauza. O sarcina ectopica – implantarea unui ovul fertilizat in tuburile falopiene in loc de uter – poate fi de asemenea cauza menoragiei.

- Cancer. In cazuri rare, cancerul uterin, cancerul ovarian si cancerul cervical pot cauza sangerare menstruala excesiva.

- Tratamente medicamentoase. Anumite droguri, inclusiv medicamentele anti-inflamatoare si anticoagulante (pentru prevenirea cheagurilor de sange), pot contribui la sangerare menstruala abundenta si prelungita.

- Alte conditii medicale. Cateva alte efectiuni, inclusiv boala inflamatorie pelvina (BIP), problemele tiroidiene, endometrioza si bolile de ficat si de rinichi pot cauza menoragia.

Orice femeie poate avea sangerare menstruala abundenta la orice moment in viata ei reproducatoare. In special femeile tinere care inca nu ovuleaza regulat tind sa aiba menoragie in cele 12 pana la 18 luni dupa prima lor menstruatie. Femeile mai in varsta care se apropie de menopauza se confrunta adesea cu un dezechilibru hormonal care poate cauza menoragia.

Femei cu un risc mai mare de menoragie sunt de asemenea cele cu disfunctii ereditare de sangerare.

Medicii recomanda in general examinari pelvine anuale si teste Papanicolau regulate tuturor femeilor active sexual care au peste 21 de ani. Totusi, daca ai sangerari vaginale abundente sau neregulate, programeaza o intalnire cu medicul tau si asigura-te ca notezi in ce perioada a lunii apare sangerarea.

Daca ai sangerare vaginala abundenta – folosesti cel putin un tampon pe ora timp de mai multe ore consecutiv – mergi la medic. Contacteaza medicul daca ai dureri menstruale severe care nu raspund la tratamente administrate acasa sau daca ai sangerare vaginala dupa menopauza.

Medicul te va intreba cel mai probabil care e istoricul tau medical si despre ciclurile menstruale. S-ar putea sa iti ceara sa tii un jurnal al zilelor cu sangerari si celor fara sangerari, cu note despre cat de abundent a fost fluxul si de cat de multa protectie ai avut nevoie pentru a-l controla.

Medicul tau iti va face un control fizic si s-ar putea sa iti recomande unul sau mai multe teste sau proceduri cum ar fi:

- Teste de sange. O mostra din sangele tau este evaluata in caz ca pierderile de sange excesive din timpul menstruatiei ti-au provocat anemie. Testele pot fi recomandate de asemenea pentru a verifica disfunctiile glandei tiroide sau acumularile anormale de cheaguri de sange.

- Testul Papanicolau. Medicul tau colecteaza celule din cervix care vor fi examinate microscopic pentru detectarea infectiilor, inflamatiilor sau schimbarilor care pot fi canceroase sau pot duce la cancer.  

- Biopsie endometriala. Medicul tau ia o mostra de tesut din interiorul uterului care va fi examinata la microscop.

- Examen cu ultrasunete. Aceasta metoda imagistica foloseste unde sonore pentru a produce imagini ale uterului, ovarelor si pelvisului.
Pe baza rezultatelor testelor initiale, medicul iti poate recomanda alte teste, inclusiv:

- Sonohisterograma. Acest examen cu ultrasunete este realizat dupa ce este injectat fluid in uter printr-un tub care e introdus in vagin si cervix. Acest lucru ii permite medicului tau sa verifice daca endometrul este sanatos.

- Histeroscopie. Un tub mic cu o lumina este introdus in uter pe cale vaginala si prin cervix, ceea ce ii permite medicului sa vada interiorul uterului.

- Dilatarea si chiuretarea (D si C). In timpul acestei proceduri, medicul deschide (dlateaza) cervixul si apoi insereaza un instrument in forma de lingura (chiuret) in uter pentru a colecta tesut din endometru. Acest tesut este examinat in laborator.

Medicii pot fi siguri de diagnosticul de menoragie dupa dupa ce clarifica toate nereguliele legate de ciclul menstrual, conditiile medicale si medicamentatie ca posibile cauze sau agravari ale acestei afectiuni. 

Sangerarile menstruale excesive sau prelungite pot duce la alte conditii medicale care includ:

- Anemie cu deficienta de fier. In acest tip de anemie des intalnit, sangele tau este sarac in hemoglobina, o substanta care permite celulelor rosii din sange sa transporte oxigenul la tesuturi. Cantitatea redusa de hemoglobina poate fi rezultatul unei insuficiente de fier.

Menoragia poate scadea nivelul de fier indeajuns de mult incat sa creasca riscul anemiei cu deficienta de fier. Simptomele includ paloare, slabiciune si oboseala.

Desi dieta are un rol important in anemia cu deficienta de fier, problema este complicata de menstruatiile abundente.

Majoritatea cazurilor de anemie sunt usoare, dar chiar si anemia usoara poate cauza slabiciune si oboseala.

Anemia moderata si cea severa pot de asemenea cauza probleme de respiratie, puls accelerat, ameteala si dureri de cap.

- Durere severa. Sangerarile menstruale abundente sunt adesea asociate cu crampe menstruale (dismenoree).  Cateodata crampele asociate cu menoragia sunt severe si necesita tratament medicamentos sau o interventie chirurgicala.

Tratamentul specific menoragiei se bazeaza pe un numar de factori care includ:

- Sanatatea ta generala si istoricul medical;
- Cauza si severitatea afectiunii;
- Toleranta ta la anumite medicamente, proceduri sau terapii;
- Probabilitatea ca menstruatiile tale sa devina in curand mai putin abundente;
- Efectele acestei afectiuni asupra stilului tau de viata;
- Parerea ta si preferinta personala.

Terapia cu medicamente pentru menoragie poate include:

- Suplimente de fier. Daca afectiunea este asociata cu anemie, medicul iti poate recomanda sa iei regulat suplimente de fier. Daca nivelul de fier din organism este scazut nu esti inca anemic, poti sa incepi sa iei suplimente de fier in loc sa astepti sa devii anemica.

- Medicamentele anti-inflamatoare nonsteroidale (MAINS). MAINS cum ar fi ibuprofenul (Advil, Motrin, altele) ajuta la reducerea pierderii menstruale de sange. MAINS mai au un beneficiu si anume ameliorarea crampelor menstruale dureroase (dismenoree). 

- Contraceptivele orale. Pe langa faptul ca sunt o metoda de contraceptie eficienta, contraceptivele orale pot ajuta la reglarea ovulatiei si reduc episoadele de sangerare menstruala excesiva sau prelungita.

- Progesteronul. Hormonul progesteron poate ajuta la corectarea dezechilibrelor hormonale si reduce menoragia. Daca menoragia a survenit in urma unui tratament hormonal, tu si medicul tau puteti trata afectiunea prin schimbarea sau stoparea medicamentatiei. S-ar putea sa ai nevoie de tratament chirurgical pentru menoragie daca terapia cu medicamente nu da roade. Optiunile de tratare includ:

- Dilatarea si chiuretarea (D si C). In timpul acestei proceduri, medicul deschide (dilata) cervixul si apoi curata sau aspira tesutul din endometru pentru a reduce sangerarea menstruala. Desi aceasta procedura este folosita frecvent si de cele mai multe ori trateaza menoragia cu succes, s-ar putea sa ai nevoie de proceduri aditionale de D si C daca menoragia reapare.

- Histeroscopie operativa. Aceasta procedura foloseste un tub mic cu o lumina (histeroscop) pentru a vedea cavitatea uterina si poate ajuta in indepartarea chirurgicala a unui polip care ar putea cauza sangerarile menstruale excesive.

- Ablatie endometriala. Folosind energie ultrasonica, medicul tau distruge permanent intregul endometru. Dupa ablatia endometriala, majoritatea femeilor au un flux menstrual normal. Totusi, unele femei au putin flux sau deloc dupa procedura. Ablatia endometriala reduce abilitatea ta de a ramane insarcinata.

- Rezectie endometriala. Aceasta procedura chirurgicala foloseste un arc din fir electrochirurgical pentru a indeparta endometrul. Ablatia endometriala si rezectia endometriala aduc amandoua beneficii femeilor care au sangerari menstruale foarte abundente, dar care nu au alte probleme uterine de fond cum ar fi fibroame mari, polipi sau cancer. Ca si ablatia endometriala, aceasta procedura reduce abilitatea ta de a ramane insarcinata.

- Histerectomie. Indepartarea chirurgicala a uterului si cervixului este o procedura permanenta care cauzeaza sterilitate si incetarea menstruatiilor.

Vei avea nevoie de anestezie generala si spitalizare. Indepartarea aditionala a ovarelor (histerectomie totala) poate cauza menopauza prematura la femeile tinere. Deoarece histerectomia este permanenta, fii sigura ca vrei acest tratament inainte de performarea procedurii. Cu exceptia histerectomiei, dupa aceste proceduri chirurgicale pacientii nu necesita spitalizare. Desi ai nevoie de anestezie generala, este foarte posibil sa poti pleca acasa in aceeasi zi. Cand menoragia este un semn al unei alte afectiuni, cum ar fi afectiunile tiroidiene, tratarea acelei afectiuni are de obicei ca rezultat menstruatii mai putin abundente. 

Iata cateva sfaturi pentru tratarea menoragiei acasa:

- Odihneste-te cat ai nevoie. Medicul tau iti poate recomanda sa te odihnesti daca sangerarea este excesiva si iti tulbura programul si stilul de viata obisnuit.

- Noteaza. Noteaza numarul de tampoane pe care le folosesti in asa fel incat medicul sa poata determina amploarea sangerarii. Schimba tampoanele regulat, cel putin o data la fiecare 4-6 ore.

- Evita aspirina. Deoarece aspirina favorizeaza formarea de cheaguri de sange trebuie sa o eviti. Ibuprofen (Advil, Motrin, altele) sunt adesea mai eficiente decat aspirina in ameliorarea disconforturilor menstruale.